Dermatita atopica
- Bolile de piele -
Dermatita atopica este o inflamatie cronica a pielii care apare la orice varsta dar este mai frecventa la copii.
Afectiunea se caracterizeaza prin prurit intens si o evolutie caracterizata prin exacerbari si remisiuni. Dermatita atopica afecteaza aprox. 10% din copii. Desi simptomele de dermatita atopica dispar pana la adolescenta, in aproximativ 50% din cazuri, boala poate persista si la varsta adulta. Factorii care influenteaza negativ prognosticul sunt un istoric familial de boala, debutul afectiunii in copilarie in forma diseminata, sexul feminin si coexistenta rinitei alergice si astmului bronsic.
Diagnosticul de dermatita atopica se bazeaza pe anamneza si examen obiectiv. Trebuie cautati eventualii factori exacerbanti, cum sunt aeroalergenii, substantele chimice iritante, alimente si factori emotionali. Nu exista date de laborator sau caractere histologice specifice care sa defineasca dermatita atopica. Desi nivelul seric al IgE este crescut la aproximativ 80% din pacientii afectati, acestea sunt de asemenea crescute si la pacientii cu alte boli atopice.
Criteriile de diagnostic pentru dermatita atopica sunt:
Criterii majore:
• Pruritul.
• Dermatita cronica sau recurenta.
• Istoric personal sau familial de boala atopica.
• Distributia tipica si morfologia rash-ului din dermatita atopica: la nivel facial si pe suprafetele extensoare la sugari si copii, lichenificarea suprafetelor de flexie la copii mai mari si adulti.
Criterii minore:
• Cataracta, keratoconus, afectarea pliurilor suborbitale.
• Paloare faciala.
• Accentuarea liniilor palmare.
• Xerosis.
• Pitiriazis alba.
• Dermatografism alb.
• Ihtioza.
• Dermatita nespecifica a mainilor si picioarelor.
• Eczema mamelonara.
• Teste de hipersensibilitate cutanata tip I pozitive.
• Infectii cutanate repetate.
• Nivel seric crescut al IgE.
• Intoleranta alimentara.
• Alterarea imunitatii celulare.
• Eritrodermie.
Diagnosticul de dermatita atopica necesita prezenta a cel putin 3 criterii majore si a cel putin 3 criterii minore
Pruritul este frecvent in dermatita atopica. Poate fi sever, uneori determinand insomnie, iritabilitate, stress pentru pacient si membrii familiei sale. Pruritul duce la modificari secundare ale tegumentului ca lichenificare, escoriatii si alterarea barierei cutanate.
Leziunile cutanate din dermatita atopica sunt foarte variabile, in functie de severitatea inflamatiei, stadiile diferite de vindecare, pruritul cronic si infectiile secundare frecvente. Leziunile acute cutanate sunt papule si vezicule pe fondul unui eritem. Leziunile subacute pot duce la lichenificare. Zonele afectate cronic devin ingrosate si fibroase, frecvent aparand noduli pe aceste zone. Pe zonele afectate apar infectii secundare, care pot fi asemanatoare cu impetigo. Dupa vindecarea leziunilor raman arii de hiperpigmentare sau hipopigmentare.
Xerosis-ul (pielea uscata) este o alta caracteristica a pacientilor cu dermatita atopica. Pielea cu xerosis este mai putin pliabila, predispusa la fisuri. Alterarea barierei cutanate creste susceptibilitatea la iritatii si infectii. Tratarea xerosis-ului este un element-cheie in tratamentul dermatitei atopice.
La copiii cu dermatita atopica pruritul este localizat frecvent la nivelul scalpului, fetei (obraji si barbie) si pe suprafetele extensoare ale extremitatilor. Copiii mai mari si adultii au leziuni pe suprafetele de flexie (antecubital si fosa poplitee), gat, incheietura mainii si glezne.
La nivel periocular gasim hiperpigmentare periorbitala si pliurile Dennie-Morgan (pliuri proeminente sub pleoapa inferioara). Cataracta anterioara subcapsulara se dezvolta la 4 pana la 12% din pacientii cu dermatita atopica. Cataracta posterioara este de regula un efect secundar al terapiei cu corticosteroizi topici folositi in zona periorbitala.
50 pana la 80% din pacientii cu dermatita atopica au sau dezvolta astm sau rinita alergica. Aproximativ 70% din pacienti au un istoric familial pozitiv de atopie. Desi dermatita atopica se rezolva cu timpul, predispozitia pentru astm sau rinita persista.
Autor: Dr. Camelia Diaconu
InfoMedic.ro
Afectiunea se caracterizeaza prin prurit intens si o evolutie caracterizata prin exacerbari si remisiuni. Dermatita atopica afecteaza aprox. 10% din copii. Desi simptomele de dermatita atopica dispar pana la adolescenta, in aproximativ 50% din cazuri, boala poate persista si la varsta adulta. Factorii care influenteaza negativ prognosticul sunt un istoric familial de boala, debutul afectiunii in copilarie in forma diseminata, sexul feminin si coexistenta rinitei alergice si astmului bronsic.
Diagnosticul de dermatita atopica se bazeaza pe anamneza si examen obiectiv. Trebuie cautati eventualii factori exacerbanti, cum sunt aeroalergenii, substantele chimice iritante, alimente si factori emotionali. Nu exista date de laborator sau caractere histologice specifice care sa defineasca dermatita atopica. Desi nivelul seric al IgE este crescut la aproximativ 80% din pacientii afectati, acestea sunt de asemenea crescute si la pacientii cu alte boli atopice.
Criteriile de diagnostic pentru dermatita atopica sunt:
Criterii majore:
• Pruritul.
• Dermatita cronica sau recurenta.
• Istoric personal sau familial de boala atopica.
• Distributia tipica si morfologia rash-ului din dermatita atopica: la nivel facial si pe suprafetele extensoare la sugari si copii, lichenificarea suprafetelor de flexie la copii mai mari si adulti.
Criterii minore:
• Cataracta, keratoconus, afectarea pliurilor suborbitale.
• Paloare faciala.
• Accentuarea liniilor palmare.
• Xerosis.
• Pitiriazis alba.
• Dermatografism alb.
• Ihtioza.
• Dermatita nespecifica a mainilor si picioarelor.
• Eczema mamelonara.
• Teste de hipersensibilitate cutanata tip I pozitive.
• Infectii cutanate repetate.
• Nivel seric crescut al IgE.
• Intoleranta alimentara.
• Alterarea imunitatii celulare.
• Eritrodermie.
Diagnosticul de dermatita atopica necesita prezenta a cel putin 3 criterii majore si a cel putin 3 criterii minore
Pruritul este frecvent in dermatita atopica. Poate fi sever, uneori determinand insomnie, iritabilitate, stress pentru pacient si membrii familiei sale. Pruritul duce la modificari secundare ale tegumentului ca lichenificare, escoriatii si alterarea barierei cutanate.
Leziunile cutanate din dermatita atopica sunt foarte variabile, in functie de severitatea inflamatiei, stadiile diferite de vindecare, pruritul cronic si infectiile secundare frecvente. Leziunile acute cutanate sunt papule si vezicule pe fondul unui eritem. Leziunile subacute pot duce la lichenificare. Zonele afectate cronic devin ingrosate si fibroase, frecvent aparand noduli pe aceste zone. Pe zonele afectate apar infectii secundare, care pot fi asemanatoare cu impetigo. Dupa vindecarea leziunilor raman arii de hiperpigmentare sau hipopigmentare.
Xerosis-ul (pielea uscata) este o alta caracteristica a pacientilor cu dermatita atopica. Pielea cu xerosis este mai putin pliabila, predispusa la fisuri. Alterarea barierei cutanate creste susceptibilitatea la iritatii si infectii. Tratarea xerosis-ului este un element-cheie in tratamentul dermatitei atopice.
La copiii cu dermatita atopica pruritul este localizat frecvent la nivelul scalpului, fetei (obraji si barbie) si pe suprafetele extensoare ale extremitatilor. Copiii mai mari si adultii au leziuni pe suprafetele de flexie (antecubital si fosa poplitee), gat, incheietura mainii si glezne.
La nivel periocular gasim hiperpigmentare periorbitala si pliurile Dennie-Morgan (pliuri proeminente sub pleoapa inferioara). Cataracta anterioara subcapsulara se dezvolta la 4 pana la 12% din pacientii cu dermatita atopica. Cataracta posterioara este de regula un efect secundar al terapiei cu corticosteroizi topici folositi in zona periorbitala.
50 pana la 80% din pacientii cu dermatita atopica au sau dezvolta astm sau rinita alergica. Aproximativ 70% din pacienti au un istoric familial pozitiv de atopie. Desi dermatita atopica se rezolva cu timpul, predispozitia pentru astm sau rinita persista.
Autor: Dr. Camelia Diaconu
InfoMedic.ro
