Botulismul: transmitere, simptome, diagnostic, tratament

 
Botulismul: sursa de infectie, modul de transmitere, simptome, diagnostic, tratament

Botulismul este o toxiinfectie alimentara provocata de ingerarea de conserve alimentare contaminate cu Clostridium botulinum, care elaboreaza toxina botulinica.


Agentul etiologic este un microb Clostridium botulinum, prin toxina puternic activa ce-o elaboreaza.


Raspandirea geografica - frecventa. Universala, extrem de rara.


Sursa de infectie. Este reprezentata de animalele domestice ca si cele salbatice care elimina in mod normal germenii prin materiile fecale, contaminand astfel solul, apa potabila, alimentele. Omul, care elimina si el germenii bolii, poate fi considerat ca sursa de infectie cu totul exceptional.






Modul de transmitere. Indirect, prin produse alimentare fie de origine animala (carne, sunca, branza, peste), fie vegetala (fasole, mazare, dovlecei, etc.), conservate si contaminate in prealabil.


Calea de patrundere. Digestiva.


Durata perioadei de incubatie. Este de 6-48 ore cu limite extreme intre 2 ore - 10 zile.


Simptomatologie. Boala debuteaza cu balonari, greturi, dureri abdominale si uneori diaree. In acelasi timp, bolnavii pot acuza cefalee, ameteli, oboseala, chiar o stare subfebrila. Boala se insoteste apoi de paralizii oculare, laringiene, faringiene etc.


Durata perioadei de contagiozitate. Necontagioasa.


Produse patologice ce se recolteaza in vederea diagnosticului etiologic. Sange, urina, varsaturi alimentare, lichid de spalatura gastrica, alimentele incriminate. De la cadavre: ficat, splina, continut intestinal.


Diagnosticul bolii, examenele de laborator necesare diagnosticului etiologic. Diagnosticul rezulta din semnele clinice amintite, mai ales cand acestea apar la mai multe persoane care au consumat din acelasi aliment.


Diagnosticul etiologic se face prin punerea in evidenta, la animalele de laborator, a toxinei botulinice si izolarea si identificarea germenilor prin culturi anaerobe.


Tratament. Pentru evacuarea tubului digestiv se recomanda clisme, purgative si spalaturi gastrice. Ca tratament specific se recomanda ser antibotulinic (polivalent) si uneori corticoterapie.


Masuri de profilaxie si combatere. Seroprofilaxia se face cu ser antibotulinic la toate persoanele care au consumat din alimentul incriminat. Tot in scop profilactic se recomanda respectarea timpului de sterilizare a conservelor in industria alimentara si in special a conservelor preparate in casa. Pentru a se preveni imbolnavirile prin botulism datorita consumarii conservelor, in special a celor preparate in casa, se recomanda consumarea acestora dupa prelucrare termica cel putin 5-10' (toxina botulinica fiind termolabila).


Controlul sanitar riguros al productiei conservelor, in ceea ce priveste sterilizarea, este un factor de profilaxie foarte important. Se vor scoate din consum conservele care prezinta o bombare a cutiei.


In fiecare an, in Romania sunt inregistrate zeci de cazuri de botulism. Aceasta boala rara provine de cele mai multe ori dintr-o intoxicatie alimentara, de pe urma consumului de conserve facute acasa sau cumparate din comert. Dar ea poate fi cauzata si de mezeluri si produsele pastrate in vid si congelate in momentul distribuirii. Cand alimentele sunt prost sterilizate, se pot dezvolta bacterii precum Clostridium botulinum, a carei toxina paralizeaza neuronii si contractia muschilor.






Principalul pericol: alimentele care nu sunt conservate cum trebuie

Tulburari de vedere, gura uscata, oboseala, ameteli, paralizie a fetei (care poate atinge si gatul, membrele si muschii respiratori), uneori voma si diaree. In general, simptomele apar intre 12 si 36 de ore, la persoanele care au consumat aceleasi alimente. La cel mai mic semnal de alarma trebuie sa mergeti la spital.

Intre 5 si 10% dintre persoanele intoxicate mor din cauza insuficientei respiratorii. Din fericire, in cele mai multe cazuri, pacientii se vindeca fara sechele, cu conditia sa fie tratati cat mai repede si, daca este nevoie, prin ventilatie asistata. Tratamentul si convalescenta pot sa dureze cateva luni.

Bacteria vinovata se inmulteste in alimente putin acide (cu pH-ul sub 4,6), care nu sunt supuse unui proces de conservare atent: fasole verde, spanac, ciuperci sau sfecla la conserva, ton la cutie, peste fermentat, afumat sau sarat, carne, paste, mezeluri, precum si unele branzeturi.


Dulceturile sunt sigure

Conservele acide, fructele in alcool si dulceturile ce contin cel putin 50% zahar nu prezinta niciun fel de risc, spun specialistii. Totusi, nu trebuie data miere copiilor sub un an, pentru ca are spori ce pot elibera toxina.

Cea mai mare grija trebuie avuta cu produsele artizanale cumparate in targuri si conservele facute acasa, al caror consum a crescut mult in ultima vreme, din motive ecologice pentru unii si economice pentru ceilalti. Cel mai bine este sa le tinem in pivnita sau intr-un loc racoros, cel mult un an. Iar la cea mai mica banuiala, cum ar fi un capac umflat sau care se deschide prea usor, mucegai sau miros suspect, cel mai bine este sa va abtineti.


Cele 4 reguli ale unei sterilizari corecte

  • Spalati bine vegetalele, pentru a elimina orice urma de murdarie, iar carnea inmuiati-o cateva minute in apa cu otet.
  • Fierbeti suficient felurile cu carne, inainte de a le pune la borcan.
  • Curatati bine recipientele - spalati borcanele cu grija, clatiti-le cu apa fierbinte. Capacele trebuie sa fie etanse.
  • Fierberea in aburi (bain-marie) trebuie sa dureze 30 de minute, la 90 de grade, dupa ce conservele au fost inchise ermetic. Odata timpul expirat, borcanele trebuie scoase din apa fierbinte si trecute printr-un jet de apa rece.
Bibliografie: Asul Verde. Sursa imagine: verywellhealth.com







Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa