Medicina informativa

Tratamentul tumorilor maligne

• Tratamentul poate fi curativ sau paleativ.

• Tratamentul curativ permite în unele cazuri, chiar vindecare definitivă.

• Exereza chirurgicală este singura metodă realmente eficace, dar nu totdeauna posibilă, din cauza metastazelor, a adenopatiilor, a volumului sau a aderenţelor tumorii.

• Radiaţiile (radioterapie, cobaltoterapie, substanţe radioactive etc.) pot vindeca anumite cazuri de tumori, dar sunt contraindicate în altele, ca de exemplu în epitelioamele digestive, unde nu au acţiune favorabilă. Radiaţiile sunt totdeauna periculoase pentru organism, în special pentru măduva osoasă, fapt pentru care în timpul utilizării lor este necesar controlul periodic prin hemogramă.

• Sunt considerate ca o contraindicaţie pentru radiaţii: o anemie sub 3 milioane de elemente, o leucopenie sub 4 000 şi o trombopenie sub 150 000. Corticoterapia şi perfuziile sanguine sunt uneori utile, permiţând bolnavului să suporte mai bine radiaţiile.

• Tratamentele paleative. Chimioterapia, hormonoterapia şi antaigicele pot fi utile uneori la începutul bolii, chiar în cazuri inoperabile, cu adenopatii, metastaze etc.

• Chimioterapia foloseşte o serie de substanţe capabile să împiedice creşterea şi extinderea tumorilor maligne, ele putând prelungi viaţa şi ameliora temporar starea bolnavului. După un timp, toate aceste substanţe dezvoltă rezistenţă, devenind inactive. Dintre chimioterapice, antimitoticele şi antimetaboliţii sunt cele mai întrebuinţate.

• Antimitoticele acţionează asupra celulelor în diviziune, în mitoză. Dintre acestea menţionăm:

1.  Clafenul (endoxanul, ciclophosphamid), administrat prin injecţii intravenoase, este eficace în leucemii acute, în limfosarcom, cancerul ovarian, mamar şi pulmonar. Toxicitatea este relativ mică, greaţa şi vărsăturile rare, deprimarea hematopoiezei redusă (provoacă adeseori căderea părului).
2. Clorambucilul (Cloraminofen, Leukeran) este o substanţă activă, mai ales, în leucemia limfatică cronică. Provoacă uneori greţuri, vomă şi deprimarea organelor hematopoietice.
3. I.O.B. - 82 este un preparat înrudit cu Clafenul; se recomandă în cancerele de sân şi ovar, epitelioamele limbii şi buzelor, mielom, boala Hodgkin, neoplasme pulmonare şi hepatice. Reacţiile adverse sunt rare.
4. Girostanul (Thio-Tepa) poate fi eficace limfopatiile cronice, cancerele mamare şi ovariene. Poate provoca trombopenii grave.
5. Citosulfanul (Myleranul) este util, mai ales, în leucemia mieloidă cronică. Poate determina grave tulburări hematopoietice (aplazie medulară, trombopenie). 
6. Colchicine, Demecolchine şi Vinblastin sulfat sunt alcaloizi a căror administrare dă unele rezultate în limfogranulomatoză, dar prezintă un mare grad de toxicitate.
7. Antimetabolitii sunt substanţe care antrenează carenţa unor metaboliti (baze purinice şi pirimidice, acid folie) indispensabili creşterii celulelor neoplazice. Mercaptopurina şi derivatul său Imuranul (mai puţin) sunt droguri active în leucemia acută, dar dezvoltă repede rezistentă şi provoacă leucopenie şi trombopenie. Methotrexatul şi Aminopterina -substanţe antifolice - sunt active în leucemia acută, dar administrarea lor este însoţită de deprimarea hematopoiezei, ulceraţii digestive, scăderea rezistenţei în infecţii etc.
8. Fluorouracilul poate fi activ în unele tumori gastrice, esofagiene, intestinale, mamare etc.In timpul administrării apar frecvent diaree, leucopenie, stomatite.

• Principalele chimioterapice antineoplazice (antimitotice şi antimetaboliti) utilizate în practica curentă sunt:

1. Ciclofosfamida (endoxan, ciclofosfamid, citonin) capsule şi injectabil.
2. Clorambucilum (Leukeran - capsule).
3. Dacarbazine (Levofolan, Alderan, Injectabil)
4. Melphalanum (capsule şi infectabil)
5. Busulphan (Mileran - comprimate)
6. Metrotexate (Antifolan - comprimate şi injectabil)
7. Azathioprinum (Imuran - compimate şi injectabil)
8. Citarabinum injectabil
9. Fluororacilum (Efudix - injectabil)
10. Cisplatinum injectabil
11. Bleomicinum injectabil
12. Natulan - injectabil
13. Daunorubicicinum (Daunoblastin - injectabil)
14. Epirubicinum (Farmorubicin - injectabil)
15. Asparaginase (Leucogen - injectabil)
16. Procarbazinum (Natulan - capsule)
17. Vinblastinum injectabil
18. Vincristinum (oncovin, cristovin - injectabil)
19. Tegafurun (Ftorafur - injectabil)
20. Mercapto-purinum (Purinetol - capsule)
21. Hidroxicarbamidum (hidroxiuree - capsule)
22. Tamoxifenum (Tamoneprin - capsule)
23. Flutamidun - comprimate
24. Chlorotrianisen (Clanisen, Tace - capsule)

• Prezentăm în continuare o schemă de tratament orientativ (12 serii lunare sau mai mult) în cancerul bronhopulmonar prin:

1. Prima zi vincristină sau vinblastină sau adriblastină câte un flacon intravenos.
2. A doua zi şi a treia zi, câte o fiolă de ciclofosfamida în perfuzie sau intravenos.
3. A patra zi metrotrexate 4 comprimate sau Antifolan 1 fiolă i.m.
4. A cincea zi o fiolă de Ftorafur intravenos.

• Hormonoterapia este de asemenea utilă în tratamentul tumorilor maligne.
• Trei grupuri de hormoni sunt utilizaţi.
• Corticoizii acţionează complex şi sunt utili în tumori generalizate, cu atingere severă a stării generale (astenie, anorexie, slăbire, febră), ameliorând starea generală şi diminuând durerile. în cazul unor infecţii supraadăugate, se asociază antibiotice.
• Corticoterapia este indicată şi în leucemiile acute, unde poate reface şi întăriri răspunsul la chimioterapice.
• Estrogenii sunt recomandaţi în cancerul de prostată.
• Androgenii dau rezultate în etastazele osoase ale cancerului de sân.
• Antalgicele sau analgeticele (medicamente care combat durerea) sunt substanţe indispensabile pentru tratamentul cancerelor, mai ales formele dureroase, când liniştirea bolnavului este indispensabilă. Se pot utiliza toate antalgicele cunoscute - de la aminofe-nazonă la Morfină şi derivatele lor.
• In cancerele grave, inoperabile sau cu metastaze, trebuie luate următoarele măsuri:

1. Prescrierea chimioterapiei anticanceroase, dacă hemograma permite;
2. Prescrierea antibioterapiei, dacă există semne locale, generale sau biologice de infecţie;
3. Prescrierea coticoterapiei, când starea generală este alterată, gravă;
4. Prescrierea antalgicelor la bolnavii cu dureri.

• Rezultatul tratamentului depinde de localizare şi de stadiul clinic:

1. In cancerele digestive şi în cancerele de sân şi uter, rapid diagnosticate şi operate, se pot spera vindecări durabile.
2. In cancerele inoperabile, prognosticul este foarte rezervat. Tratamentul urmăreşte numai uşurarea suferinţei bolnavului.
3. Cancerul de prostată, chiar cu metastaze, răspunde bine la tratamentul cu estrogeni.
4. Cancerul de ovar, datorită asocierii chirurgie-chimioterapie, are în multe cazuri o evoluţie favorabilă.

• In general, în tratamentul tumorilor maligne, primul agent terapeutic care trebuie folosit neîntârziat - dacă este posibil - este exereza chirurgicală. Chiar în cazul unor tumori inoperabile, asocierea unor metode poate da rezultate (radiaţie, chimioterapie, hormoni). Opiaceele trebuie prescrise, numai după epuizarea altor antalgice, care nu dau obişnuinţă. 

• Diagnosticul şi aprecierea rezultatelor sunt diferite, deoarece pot apărea remisiuni spontane, imprevizibile. Intrucât radioterapia şi chimioterapia sunt mijloace terapeutice de largă folosire şi cum acestea au o evidentă acţiune toxică medulară, este obligatoriu controlul hemogramei, cel puţin o dată pe săptămână.
• Acest articol are doar scop informativ!