Teoriile functionarii masajului reflexologic

 
Teoriile functionarii masajului reflexologic


1. Teoria energetică – organele sunt acumulatori de energie, iar zonele reflexe pot fi
comparate cu nişte întrerupătoare. Dacă echilibrul energetic între anumite organe este perturbat, curentul nu ajunge unde trebuie şi nu circulă cum trebuie. Pentru a reface circuitul, este necesar să acţionăm asupra „întrerupătoarelor”, permiţând astfel curentului să circule fără întrerupere. Reflexoterapia face parte din metodele de vindecare care utilizează energia palmelor, acţionând  asupra fluxului energetic fundamental din fiecare persoană.

2. Stimularea nervoasă – între terminaţiile nervoase din zonele reflexe şi locul unde
se înregistrează disfuncţia pare să existe o relaţie exactă şi clară. Presiunea exercitată pe zona reflexă transmite mesaje spre creier, ordonându-i să rezolve problema prin mobilizarea tuturor resurselor disponibie ale corpului. 

3. Cristalele dislocate – formarea unor cristale compuse din săruri minerale rezultate
din procese metabolice, cristale care prin greutatea lor sunt atrase spre extremităţi (picioare, mâini), fenomen aflat în relaţie cu transmiterea nervoasă şi circulaţia sanguină încetinite; masajul dislocă aceste cristale

4. Eliberarea hormonilor din creier – endorfine (compuşi morfinici endogeni)

5. Stimularea sistemului circulator şi limfatic – sângele şi limfaticele transportă

6. Stimularea fluidului lui Bong Han – bogat în acid nucleic, circulă prin corp într-o
anumită direcţie, independent de celelalte fluide cunoscute (biolog coreean Kim Bong Han). Prin masarea zonelor reflexe, fluidul circulă liber, corpul sporindu-şi vitalitatea.

7. Influenţa psihologică - Majoritatea factorilor exteriori ne afectează în cel mai înalt
grad, însă factorii stresori nu provin doar din exterior; pot proveni şi din interior
prin însăşi gândurile noastre, simţămintele, imaginaţia. Pentru liniştea internă a omului este esenţială starea lui psihică. În această stare se află izvorul mângâierii sau al deznădejdii, al senzaţiilor, al voinţei şi al gândurilor sale. Gândirea creează, este o energie, iar cel care este stăpân pe gândurile sale emite vibraţii pozitive. Întreaga sa fiinţă este asemeni unei raze de soare ce luminează viaţa.

Medicina psihosomatică a ajuns fără prejudecăţi la concluzia că greşelile din planul afectiv sau mental se pot exprima adeseori sub formă de boli la nivelul anumitor organe. Prin urmare anumite greşeli psiho – mentale repetate se pot apoi visceraliza. Dacă nu este înlăturată atitudinea greşită, tratamentul cu remedii pur fizice nu vindecă bolile complet, ci în timp acestea se pot croniciza, devenind degenerative. Autoexaminarea lucidă şi detaşată devine un prim pas şi o bază importantă pentru înţelegerea şi rezolvarea bolilor. Toată viaţa devine învăţare şi dezvoltare a cunoaşterii de sine. Pentru cel care înţelege aceste mecanisme, boala începe să devină un instrument al înţelegerii, atât la nivel superficial, accesibil, cât şi la un nivel profund. 
Sursa: DR. Valy Volosan - medic specialist medicina de familie,  atestat in acupunctura,  lector masaj si reflexoterapie


Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa