Medicina informativa

 

• -  Se va scade aportul de grăsimi, fiind permise 40-60 g uleiuri vegetale (ulei de porumb, soia, floare soarelui). Grăsimile trebuie ingerate crude, abia încălzite şi niciodată prăjite.

• -  Pâinea va fi sub formă integrală cam 200-250 g/24 de ore, repartizată la fiecare masă în cantitatea prescrisă de medic. Cozonacul şi alte aluaturi vor fi consumate numai ocazional. Cu puţin undelemn se pot face aluaturi foarte gustoase, mai digerabile şi corespunzătoare scopului. Intotdeauna se vor evita torturile şi prăjiturile cu creme. Preparatele de gris, fulgi de ovăz, paste făinoase, vor fi consumate cu moderaţie, din cauza pericolului de îngrăşare. Se recomandă să fie folosite fără adaos de zahăr. Cartofii vor fi administraţi 150-200 g în 24 de ore, fierţi, copţi, piureuri, niciodată prăjiţi.

• -  Din abundenţă legume ca: salate proaspete, şi zarzavaturi. Se vor evita leguminoasele uscate, fasole, linte, mazăre, deoarece produc meteorism şi comportă riscul de îngrăşare.

• - Fructele pot fi consumate la discreţie, proaspete sub formă de compoturi sau pireuri, eventual marmelade. Atenţie la fructele cu conţinut crescut în glucide.

• - Carne slabă de vacă, viţel şi eventual oaie, iar carnea de porc numai slabă şi cât mai rar.

• -  Carne de pasăre (găină, pui, curcan), iar dintre vânaturi: iepurele şi căprioara. Preparatele de carne vor fi folosite cu moderaţie şi numai sub formă de cremvurşti, parizer, şuncă foarte slabă, fiartă, toate proaspete. In general toate sorturile de carne se consumă sub formă de rasol, grătar, friptură înăbuşită.

• - Se vor evita sosurile de smântână, precum şi împănarea cărnii cu slănină.

• -  Dintre peşti sunt contraindicate speciile grase, cum sunt: crapul, heringul, tiparul. Nu se recomandă afumăturile, marinatele, conservele, preparate cu grăsime animală, scrumbiile afumate, sărate etc.

• -  Ouăle vor fi consumate în cantitate redusă, moi sau cleioase, 3-4 pe săptămână preferând albuşul şi evitându-se gălbenuşul.

• - Se recomandă lapte bătut, iaurt şi chiar lapte dulce.

• - Se interzice frişca şi smântână.

• - Se vor evita ciocolata, cacao, băuturile alcoolice

• - Se recomandă sucurile de fructe şi de legume

• -  Dintre condimente se recomandă: mărar, piper.

 

Alimente permise:
- supe de zarzavat simple sau cu adaus făinos, borş de zarzavat sau cu cartofi, supe de legume, supe de roşii, toate fără sare;
- făinoase: în cantitate limitată, gris, orez, fulgi de ovăz, fidea, toate fierte fără sare;
- ouă în cantitate redusă (1-2 pe săptămână), fără gălbenuş;
- carne în cantitate redusă, de 3 ori pe săptămână, de vită, viţel, găină, pui, slabă, fiartă ca rasol, friptă, cu pătrunjel, cartofi, morcov, orez, perişoare fierte în aburi sau apă, toate fără sare, peşte slab (lin, şalău, ştiucă, crap, păstrăv), fiert, rasol, fript sau copt în pergament (în zilele cu carne nu se dă peşte şi invers);
- grăsimi crude vegetale, ulei de porumb, floarea soarelui, margarina nesărată. Totul se dă crud la salate, cam 50 g/zi;
- pâine: albă sau intermediară, fără sare, veche de o zi sau prăjită;
- legume şi zarzavaturi: crude sau fierte, trecute prin sită, pireuri, strecurate, chifteluţe de zarzavat, cartofi copţi, morcovi, dovlecei, vasole verde, mazăre verde, sfeclă, salată verde, roşii, vinete, ardei graşi, varză crudă, varză murată, fără sare, toate rase mărunt şi administrate ca salate, sau fierte ca soteuri sau budinci de legume;
- lapte şi brânzeturi: lapte dulce, iaurt, lapte bătut, brânză de vaci, caş, urdă nesărată, lapte cu cafea;
- fructe sub orice formă: crude, coapte, pireuri, compoturi;
- dulciuri: preparate fără bicarbonat şi sare, din aluat fiert, uscat, cu brânză de vaci, cu fructe sau gelatină de fructe, cu lapte, iaurt, peltea, salată de fructe cu miere şi frişcă, marmeladă, pateuri, dulceaţă, zahăr;
- băuturi: lapte simplu degresat, lapte bătut sau iaurt, sucuri de fructe sau de zarzavaturi, ceaiuri de plante;
- condimente: sos de roşii, sosuri dietetice, (fără grăsime prăjită), cu faină rumenită pe uscat, cu zeamă de zarzavat (seara în cantitate redusă), verdeţuri tocate (pătrunjel, mărar, ţelină, leuştean, cimbru), zeamă de lămâie şi sare limitată.


Alimente interzise:
- lapte integral, brânzeturi sărate şi grase;
- carne grasă, viscere, vânat, peşte gras sau sărat, conserve de peşte sau carne, afumături;
- ouă cantitate crescută (mai ales gălbenuşuri), ouă tari, omletă, jumări, maioneză;
- grăsimi animale în cantitate crescută (unt, untură, frişcă, smântână, seu, slănină), grăsimi prăjite;
- pâine cu sare şi pâine neagră;
- făinoase preparate cu sare şi în cantitate mare;
- brânzeturi: grase, sărate, fermentate;
- sosuri: cu grăsimi prăjite, cu zeamă de carne, cu muştar sau maioneză;
- legume şi zarzavaturi care conţin mult sodiu (ţelină, spanac, varză acră, murături);
- băuturi alcoolice, cafea, ceai tare, lichide în exces;
- condimente: sare mai mult decât este prescris, piper, ardei iute, boia de ardei, hrean, muştar, ceapă, usturoi.


Recomandare:
- viaţă ordonată, fără eforturi, fără fumat, fără stresuri, fără alcool;
- mese mici şi fractionate, la ore regulate (ultima masă cu 2 ore înainte de culcare);
- întotdeauna se va combate obezitatea, când există.

 

    Alimente permise:
- lactate: lapte dulce cu cafea, iaurt
- băuturi: ceaiuri de plante, siropuri, sucuri de fructe sau legume
- pâine: albă sau intermediară, veche sau prăjită
-  supe de zarzavat strecurate sau nestrecurate, cu gris, orez sau paste făinoase, supe pasate de zarzavaturi, borş cu perişoare (fierte separat), supe de fructe (caise, mere).
- carne şi peşte: slabă, de vacă, viţel, găină, pui, rasol simplu sau împănat cu legume, perişoare sau chiftele fierte, peşte slab, fiert, rasol cu legume.
- brânzeturi: brânză de vaci, caş slab, urdă, telemea desărată.
- grăsimi: unt proaspăt şi undelemn neprăjit adăugate la fiert sau la preparate înăbuşite (50-60 g/zi)
-  ouă: albuş sub formă de omletă în abur sau sufleuri, gălbenuş o jumătate pe zi, omletă dietetică.
-  legume şi zarzavaturi: fierte, soteuri, pireuri, budinci, sufleuri, cartofi copţi, salată de legume crude, sfeclă fiartă.
- fructe dulci, crude, coapte, compoturi fără coji şi sâmburi.
- făinoase de orice fel
- sosuri fără grăsime prăjită, sos alb de roşii sau de zarzavat
- dulciuri: prăjituri din aluat uscat (cu brânză de vaci, fructe sau marmeladă, tarte, sufleuri, spumă de gris, cu zeamă de fructe, gelatine de lapte sau fructe, miere, dulceaţă, şebet, peltea).
-  condimente: sare normal (dacă nu este contraindicată), mărar, pătrunjel, cimbru, ţelină, zeamă şi coji de lămâie.

Alimente interzise:
-  carne grasă de porc, oaie, gâscă, raţă, vânat, conserve de carne, mezeluri, viscere, peşte gras sau sărat sau afumat, conserve de peşte.
- brânzeturi grase fermentate
- ouă contitate mare, prăjite sau gălbenuşuri
- pâine neagră sau făinoase nerafinate
- untură, slănină, seu, grăsime prăjită
-  legume bogate în celuloză grosolană: ridichi, ceapă, usturoi, varză, leguminoase uscate
- fructe: alune, nuci, migdale, fructe cu coajă şi sâmburi.
- dulciuri: din aluat dospit, foietaje, prăjituri cu nuci, alune, aluat cu unt îngheţate.
- băuturi: alcool, cafea, cacao, ape minerale clorurosodice.
- condimente: piper, boia iute, muştar, hrean, ceapă, usturoi
- supe de carne grasă, ciorbe preparate cu rântaşuri
- sosuri cu ceapă prăjită şi rântaş, maioneze.
- se recomandă 5-6 mese pe zi reduse cantitativ.

 

Din acest punct de vedere alimentele au fost împărţite în două categorii: excitanţi slabi şi excitanţi puternici.

Excitanţii slabi sunt următorii:
 - băuturi: apă, apa alcalină (fără acid carbonic), cacao grasă, ceai, lapte, smântână.
 - condimente: sarea de bucătărie
 - alte alimente: albuşul de ou moale, cazeina, amidonul, pâinea albă veche, grăsimile, carnea fiartă şi răcită, fructele dulci, legumele fierte cu unt, supele de legume îngroşate cu făină albă, supa de ovăz, frişca bătută, orezul şi grisul fiert. Toate acestea  nu sunt nocive în bolile digestive.

Excitanţi puternici:
- băuturi: alcoolul, apele carbogazoase, apele minerale clorurosodice, cafeaua.
- condimente: muştar, piper, hrean, boia, scorţişoară.
- alte alimente: ouă fierte tari, carne crudă, carne sărată sau afumată, extracte de carne, pâinea neagră, pâinea albă prăjită, alimente preparate cu grăsime puţină, alimente prăjite în grăsime încinsă.

Excitanţii puternici sunt contraindicaţi în gastrita hiperacidă şi ulcerul gastroduodenal. Si aceste două afecţiuni sunt formal contraindicate:
- carnea grasă, vânatul, mezelurile, conservele nedietetice, slănina afumată.
- legumele tari, bogate în celuloză (ceapa, castraveţii, ţelina, fasolea, mazărea uscată)
- alimente prăjite sau preparate cu rântaş sau ceapă prăjită
- dulciurile concentrate: bomboane, prăjituri de cofetărie, dulceţuri, ciocolată, siropuri concentrate.
- condimente: ardei iuţi, murături, piper, muştar, hrean, boia iute.
- băuturi iritante: alcool, cafea, ceai tare, şi orice aliment prea sărat sau concentrat în sare.

 

1. Primele 1-7 zile:
- Regim lactat. Bolnavul stă la pat şi primeşte 200 ml lapte la 2 ore interval, iar noaptea la 4 ore (până la 2 litri în 24 ore). Dacă laptele nu este tolerat, se diluează cu ceai sau apă alcalină, sau se adaugă o linguriţă cu carbonat de calciu la o cană de lapte, sau se adaugă 5 g citrat de sodiu la o cană cu lapte.
- Se consumă fie 2 litri lapte şi 30 gr. zahăr; fie 1 litru lapte şi 500 gr. cremă proaspătă şi 30-40 gr. zahăr.
- Se adaugă Vitamina C, 500 - (sau fiole) şi fier (Glubifer 3 dr).
- Se combate constipaţia cu o lingură ulei de parafină.

2.  Următoarele 7 zile, se adaugă treptat: supe de orez strecurate; supe mucilaginoase; preparate cu lapte şi unt; gris, fulgi de ovăz; ouă moi; frişca; pireuri de legume sau untdelemn.

3.  Următoarele 3 săptămâni: La regimul de mai sus, se adaugă supe de orez cu orezul trecut prin sită, perişoare din carne sau peşte, fierte în aburi, supe de cereale, pâine albă uscată. Din săptămâna a doua se adaugă cartofi pireu, făinoase fierte, supe de zarzavat, trecute prin sită, unele prăjituri (pandişpan, ecleruri, biscuiţi); carne de pasăre, viţel, vită, fiartă şi tocată, în cantitate redusă şi progresiv; 5-6 mese pe zi. 
 Nu se permite nimic altceva şi în special: alcool, cafea, ape minerale, tutun.



4. In perioada de linişte (nedureroasă)  
   Interzise: alcool, tutun, cafea, ceai tare.- lapte bătut, iaurt, chefir, lapte acidulat, brânzeturi fermentate;
- ouă tari, maionează;
- peşte gras (morun, nisetru, somn, cegă), peşte conservat, sardele, icre;
-  carne de porc grasă sau vânat, mezeluri grase (excepţie şunca presată), conserve nedietetice, slănină, untură;
- supe de carne, ciorbe grase, carne conservată (mezeluri, cârnaţi, afumături);
-  zarzavaturi crude tari: (salată verde, gogoşari, varză, castraveţi, usturoi, ceapă, ridichi, morcovi, sfeclă, ţelină);
- legume uscate (fasole, bob, mazăre, linte), ciuperci;
- condimente (muştar, hrean, piper, boia, ardei, murături)
- alimente prea sărate sau conservate in sare.
- fructe crude, fructe bogate în ulei (migdale, alune, nuci)
- dulciuri: marmelade, dulceţuri, gemuri, îngheţată, bomboane, prăjituri de cofetărie, siropuri concentrate.
- alimente pregătite în grăsime, rântaşuri, ceapă prăjită, sosuri, cartofi prăjiţi.
- alimente prea fierbinţi sau prea reci, ape carbogazoase.
- nu se fumează şi nu se consumă lichide sau alcool, mai ales în timpul mesei.

Indicaţii şi alimente permise:
- repararea danturii, masticaţie prelungită
-  5-6 mese pe zi, la ore fixe, în cantitate mică. Se vor evita alimentele nedorite de bolnav, iar alimentele vor fi preparate cât mai simplu
- lapte dulce (dacă nu e suportat se diluează cu ceai sau se adaugă o linguriţă de carbonat de calciu sau 5g citrat de sodiu la o cană de lapte). Lapte cu ceai, cu cafea, cu făinoase, fulgi de ovăz, gris, fidea, orez.
- cremă de lapte, brânză de vaci, urdă, caş, telemea desărată.
- unt proaspăt şi nesărat, margarina, undelemn dietetic (în nici un caz alimente prăjite în unt sau ulei)
- ouă fierte moi, ochiuri în apă, ouă în budinci etc.
- cremă de lapte, lapte de pasăre, supe mucilaginoase, preparate din lapte, făinoase şi puţin unt.
- carne de viţel, vită tânără, pasăre fiartă, coaptă, înăbuşită la cuptor, grătar.
- peşte slab (şalău, ştiucă, lin, păstrăv, calcan, biban), fiert, fript sau copt în pergament.
- supe de legume: zarzavaturi şi legume tinere fierte (morcovi, dovlecei, conopidă) cu unt sau undelemn crud, pireuri sau soteuri.
- făinoase din făină fină: fulgi de ovăz, pâine albă prăjită sau uscată, biscuiţi.
- prăjituri de casă (gelatine, sufleuri, creme, tarte)
- fructe sub forme de compoturi nu prea dulci şi trecute prin sită; fructe coapte la cuptor (mere), zeamă de fructe, uneori fructe bine pârguite, coapte (caise, prune, piersici, fragi, smeură) în cantitate redusă.

 In ulcerul gastroduodenal ca principii se recomandă:
- principalul factor al tratamentului este dieta, regim de cruţare gastrică
- alimentul de bază este laptele. în caz de intoleranţă este diluat cu ceai sau se adaugă carbonat de calciu.
- alcoolul, cafeaua şi tutunul măresc hiperaciditatea, deci sunt strict contraindicate
- alimentele trebuie preparate dietetic. Zarzavaturile vor fi bine fierte, zeama fiind îngroşată cu gris, orez, pireu de cartofi. Se pot folosi chiar zarzavaturi nefierte, trecute prin sită. Legumele verzi bine fierte, vor fi servite în formă de pireu, soteuri, la care se poate adăuga înainte de consumare, undelemn sau puţin unt, alteori budinci sau sufleuri preparate în baia de apă. Carnea se prepară fiartă, înăbuşită sau sub formă de perişoare fierte în aburi. Se serveşte cu garnitură din pireuri de legume verzi, macaroane, gris, orez. Sosurile se prepară cu undelemn crud, niciodată încins.
- mesele se iau la ore fixe, 5-6 pe zi în cantitate moderată, în linişte, fără grabă.

 

Conţine carne, peşte, ouă, mezeluri, cereale, făinoase, unt, smântână. Deci alimente animale fără lapte. Se administrează în stări de alcaloză (ph alcalin), litiaza renală fosfaturică, infecţii urinare colibacilare, epilepsie.

 

Se administrează în boli însoţite de hipopotasemie, insuficienţe renale cu oligoanurie, coma diabetică netratată, sindromul postraumatic sau he-molitic şi în boala Addison.
Se urmăreşte periodic K în sânge (potasemia) şi se caută menţinerea la valori constante şi normale ale aportului Na, K, de 15/1. Alimentele bogate în K sunt: drojdia uscată, caisele uscate, fasolea albă uscată, lintea, mazărea, prunele, curmalele, smochinele, ciupercile, laptele praf, etc.
Unii autori recomandă zile de potasiu cu 500 g caise uscate, puţin înmuiate, administrate în 5 prize a 100 g.

 

Se administrează în cloropenie (boli cu scăderea sodiului în sânge). Aceasta apare în bolile cu vărsături incoercibile (intoxicaţii, gastrite acute, stenoza pilorică, ocluzia intestinală), cu diarei profuze (dizenterie, enterocolita acută, febra tifoidă etc), boli renale cu pierdere de sare, arsuri întinse, transpiraţii abundente etc. Se introduce în organism treptat NaCl, se începe cu 4-5 g per oral, se completează subcutanat, intravenos sau prin clismă. Se va acorda atenţie mare cazurilor cu proteinemie scăzută şi bolilor cardiovasculare.
-

 

Sodiul este principalul ion extracelular, iar potasiul intracelular (raportul Na/K 15/1).

Nevoile zilnice de cloruri de sodiu sunt de 8-10 g zilnic. De fapt nu există un regim strict desodat ci numai hiposodat. Acest regim se prescrie limitat ca timp şi numai în cazuri cu indicaţie absolută.

Există trei forme:

• Regimul hiposodat larg, în care se suprimă orice adaos de sare la prepararea alimentelor sau în timpul mesei. Se interzic alimentele sărate (brânzeturi, conserve, mezeluri). Se permite însă pâine şi puţin lapte. Acest regim aduce 1,5-2 g Na/zi.

• Regimul standard, în care şi pâinea este fără sare şi laptele este desodat. Se indică numai alimente sărace în sare. Conţine 0,5 g/zi Na.

• Regimul hiposodat strict (tip Kempner) pe bază de orez, fructe şi zahăr. Aportul de Na/zi este de 150 mg. Acest regim este indicat în glomerulonefrita acută cu edeme, insuficienţa cardiacă şi sindroamele nefrotice cu edeme, nefropatii grave cu hipertensiuni arteriale, hipertensiunea arterială gravă, ciroze cu ascite şi enzeme, unele obezităţi şi unele procese inflamatorii.

 

Este o altă variantă a regimului vegetarian cu proprietăţi alcalinizante, cu efect diuretic şi laxativ.

Se recomandă în diferite boli:

- cura de prune sau smochine, în constipaţie
- cura de lămâi (10-20 pe zi) în reumatism 
- cura de struguri în gută, boli renale şi hepatice
- cura de mere rase în enteritele sugarului sau diareile adultului

 

Este o variantă a regimului vegetarian.
Este de fapt tot un regim lacto-ovo-vegetarian, dar nu conţine alimente fierte sau coapte, cu excepţia pâinii şi biscuiţilor.
Este bogat în vitamine, săruri minerale şi fermenţi (oxidaze), este alcalinizant, excită peristaltismul intestinal prin celulozice, combătând constipaţia.
In schimb este hipocaloric, monoton, prodce saturaţie rapidă şi nu este tolerat sau recomandabil timp mai îndelungat.
Se dau bolnavului 1000-l500 g legume şi fructe în 5 mese.
Sunt permise sucurile de legume şi de fructe.
Este indicat în afecţiuni cardiovasculare cu edeme, boli renale cu edeme, guta, obezitate, diabet grav, constipaţia cronică.

 

Se exclud numai carnea şi peştele. Se adaugă lapte, ouă, unt şi ulei. Este mai echilibrat şi poate fi menţinut timp mai îndelungat. Este bogat în glucide şi vitamine, dar sărac în proteine şi lipide. Făinoasele ocupă un loc important în această dietă. Raţia proteică este asigurată de lapte, ouă şi brânză, alimente cu proteine de valoare biologică mare, iar grăsimile adăugate permite o variaţie bogată a meniurilor. Este lipsit de vitamine şi săruri minerale, de apă, unii fermenţi, precum şi celulozice (este anticonstipant). Este indicat în gută fiind sărac în purine, în boli cardiovasculare, hipertensiunea arterială, ateroscleroză, obezitate, hipertiroidie etc.

 

Exclude orice aliment de origine animală, este deci un regim dezechilibrat, carenţat sever în proteine. De aceea nu poate fi menţinut timp îndelungat. Singura sursă de proteine o constituie leguminoasele, dar valoarea lor biologică este scăzută. Se adaugă grăsimi vegetale (undelemn, nuci, alune, măsline, migdale). Este foarte puţin toxic şi conţine multe vitamine şi săruri minerale.

 

• Laptele este un aliment complet, alcalinizant usor digerabil si usor laxativ (lactoza), diuretic.

• 1 litru de lapte furnizeaza 600 calorii.

• Laptele este cel mai important aliment al nou-nascutului, dar ocupa un rol important si in alimentatia adultului.

• La omul normal se recomanda 1/3 litri lapte/zi, la cei cu activitate medie 1/2-3/4 litri/zi, la copil sau adolescent si 1/2-3/4 litri lapte/zi la femei care alapteaza sau gravide.

• Se indica de asemenea cantitati marite la batrani. In general laptele se repartizeaza 250 g la micul dejun si cantitati mai reduse la pranz si cina.

• Este contraindicat in cazul de intoleranta, obezitate, hipercolesterolemie, regim hiposodat sever.

• Curativ se prescrie in ulcerul gastroduodenal, constipatii cronice sub forma de iaurt, guta acuta, nefrite acute, ciroze indiferent de forma sau stadiu, dupa unele antibiotice (iaurt) la obezi pentru scurte perioade etc.

 

Are o deosebita importanta si o larga utilizare. Cand este cazul va fi si hipocaloric.

Se recomanda in: ateroscleroza si complicatiile ei, dislipidemii, obiezitate, litiaza biliara, nefroza lipoidica, acidoza diabetica, mixedem, etc.


Alimente permise:
- lactate: lapte smantanit, iaurt degresat, branza de vaci slaba, zer;
- carne si derivate: carne slaba de vaca, vitel, gaina, caprioara, iepure slab, peste slab (lin, salau, biban, stiuca), preparate numai fierte in apa, fripte la gratar, rasol sau perisoare dietetice;
- oua, numai albusul fara restrictii (sufleuri, spume, bezele, biscuiti) si mai rar 1-2 galbenusuri pe saptamana;
- painea alba, integrala, neagra sau de secara si covrigi cu sare;
- fainoase: gris, orez, fulgi de ovaz si mici cantitati de faina pentru sosuri, etc.;
- legume si fructe verzi, cu continut redus in glucide si fara lipide: spanac, loboda, castraveti, ardei, rosii, vinete, fasole verde, conopida, varza, cartofi, morcov, preparate fie ca salate, pireuri sau fierte a-la-grec. De asemenea mere, portocale, capsuni, zmeura, pepene verde, coacaze, cirese timpurii;
- dulciuri (fara unt sau smantana), spume de albus, bezele, gelatine, tarte cu fructe, sosuri dietetice, orez cu lapte;
- grasimi numai in unele cazuri (1-2 lingurite de ulei de floarea-soarelui sau de porumb adaugate la salate);
- ca bauturi: ape minerale, ceaiuri, sucuri de fructe si legume;
- supe sub forma de bulion degresat, sau preparate de carne slaba sau peste, supe de legume, bors cu perisoare dietetice;
- condimente aromate.


Alimente interzise:
- lactate: lapte integral, branzeturi grase, smantana, frisca;
- carne si peste gras (vita, porc, oaie, rata, gasca), mezeluri, afumaturi, conserve;
- oua sub forma de galbenus sau in preparate;
- painea preparata cu lapte, oua, unt;
- fainoase: porumb, miei, paste fainoase preparate cu oua;
- legume: fasolea si mazarea uscata, lintea, ridichiile, telina;
- fructe: alune, migdale, nuci, arahide, smochine, curmale;
- dulciuri cu grasime si ou, preparate de patiserie, prajituri cu fructe oleaginoase, ciocolate, creme, inchetate;
- grasimi: unt, margarina, untura, seu;
- se interzic toate bauturile alcoolice, ceaiul de menta, supele cu rantas, sau cele groase de carne, de pasare, de peste gras, supe conservate, sosuri nedietetice, maioneza.

 

    Comportă limitarea proteinelor.
    Se disting 3 în funcţie de severitatea reducerii proteinelor:

 -Regimul moderat hipoproteic (60 g proteine zilnic)
- Regimul sever hipoproteic cu 40-50 g proteine zilnic şi
- Regimul extrem cu sub 40 g proteine (în jur de 20 g)

    Regimul hipoproteic este indicat în bolile renale cu retenţie azotată, guta, insuficienţa cardiacă şi unele forme severe de hipertensiune arterială.  
    Regimul va fi bogat în glucide şi lipide, dacă nu sunt contraindicaţii, iar mesele vor fi mici şi fractionate.
    Se contraindică restricţia salină severă, sub 2-6 g cloruri de sodiu în 24 de ore.

 

     Este un regim cu peste 1,5 g proteine/kg corp/zi. (Cu peste 15% proteine raţia zilnică) se folosesc alimente bogate în proteine cum sunt carnea, peştele, laptele, brânza, ouăle.     Dacă se urmăreşte şi scăderea sodiului se exclud brânza, laptele şi laptele praf.
    Este indicat la bătrâni cu azotenie normală, în denutriţie cu anumite recomandări (alimentaţie variată, mese mici şi repetate, etc)
    In nefroza lipoidică, tratamentul cortizolic, sarcina, anemii, tuberculoză ş.a.

 

    Nu este acelaşi lucru cu excesul alimentar, în care se consumă cantităţi mari de alimente fără indicaţie, putând duce la complicaţii severe. 
    Regimul hipercaloric este o dietă cu indicaţii precise: toate formele de denutriţie (diaree cronice, supuraţii, albuminurii, stări febrile prelungite, glicozurii, hipertiroidism, neoplasme, tuberculoze), în munci grele, perioada de creştere sarcină sau lactaţie.
     Acest regim regenerează ţesuturile, restabileşte metabolismul normal şi completează peirderile. Se individualizează suplimentul caloric, se menţine echilibrul între compoentele raţiei, (proteine, lipide, glucide).   
    Regimurile vor fi variate, se va ţine cont de preferinţele bolnavului se vor folosi condimente neiritante, iar mesele vor fi vii şi frecvente.
    Nu sunt permise exagerările.
    Raţia hipercalorică se va realiza în special pe seama glucidelor şi grăsimilor (făinoase, combinate cu dulciuri, dulceaţă, miere, undelemn, unt, etc).

 

 Regimul hipocaloric se foloseşte în unele boli digestive, cardiovasculare şi în special în obezitate.
 Forma cea mai cunoscută, constă în zile de fructe sau de legume care se administrează fie ca atare, fie sub formă de sucuri naturale.
 Dieta se poate menţine numai câteva zile.
 In practică se recomandă 1 kg mere (400 calorii/zi), sau 1200 g fragi (310 calorii) sau 1,5 1 suc proaspăt de roşii sau de citrice.
 Se mai foloseşte dieta prin zile de lapte, (1 1 lapte egal 6-800 calorii cu proteine de valoare biologică mare).
 In caz de toleranţă redusă se amestecă laptele cu ceai sau carbonat de calciu (1 linguriţă la 250 g lapte).
 In regimul de 1000-l200 calorii pe zi se pot consuma la discreţie legume cu puţine glucide.
 Sunt interzise însă zahărul, dulciurile, prăjiturile, pastele făinoase, sosurile, carnea grasă, fructele oleaginoase, strugurii, prunele, etc.

 

Dieta hidrica constă în introducerea în organism a unei cantităţi mai mari de apă sau lichide (apă minerală, ceaiuri, decocturi, sucuri de fructe, bulion, etc). Cantitatea nu va depăşi 2 l pe zi, se va administra în doze mici, fracţionate şi va dura numai câteva zile, timp în care bolnavul va sta obligatoriu la pat. In locul apei se preferă infuziile uşoare (mentă, tei, muşeţel, fructe de măceş), apă cu zeamă de lămâie sau portocale, bulion de legume, apă de orez.

• Bulionul de legume este mai uşor tolerat, dar valoarea nutritivă este nulă. Nu se păstrează mai mult de 24 de ore. Este o variantă a dietei hidrice.

• Apa de orez, altă variantă, este indicată în cazuri de diaree mai ales la copii şi se prepară astfel: 2 linguri de supă de orez boabe, se pun în 500 ml. apă rece şi când boabele s-au umflat se adaugă 500 ml. apă fiartă şi se fierbe în continuare 20 de minute. Se filtrează printr-o pânză deasă şi se adaugă după caz, trei 3 g sare sau 30 g zahăr. Valoarea nutritivă este a zahărului (120 calorii). Se poate menţine la adult această dietă cel mult 5 zile.

• Dieta cu suc de fructe aduce multe vitamine.

• Dieta hidrozaharată este altă variantă. Se adaugă 50 g zahăr la 1 l apă (20 calorii la litru). Toate aceste diete sunt indicate în cazuri speciale: unele boli infecţioase sau toxice acute, boli cu febră mare, boli de nutriţie ca guta şi obezitatea, litiaza renală, unele afectiuni severe cardiovasculare şi renale.

 

Condimentele, sunt ingrediente care conferă preparatelor culinare, gust plăcut.
 Sunt utilizate condimente acide (oţet, acid citric sau sare de lămâie), condimente picante (piper, muştar, boia de ardei), aliacee (usturoi, ceapă, hrean), aromate (chimen, ienibahar, cimbru, scorţişoară, vanilie, cuişoare, leuştean, pătrunjel, mărar, foi de dafin, anason) şi condimente saline (sarea de bucătărie, cea mai importantă sursă de sodiu în organism).

 

Se încadrează în acest capitol apa potabilă, apele minerale, ceaiurile, sucurile de fructe şi de legume, siropurile şi băuturile stimulente (ceai, cafea, cacao).
 Apele minerale provin din apele subterane, exteriorizate la suprafaţa solului. In ţara noastră se găsesc numeroase izvoare de ape minerale cu indicaţii terapeutice în diverse afecţiuni (gastrointestinale, hepatobiliare, cardiovasculare, renale). Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt: apele de la Borsec, Bodoc, Buziaş, Covasna, Căciulata, Olăneşti, etc.
 Dintre ceaiuri, virtuţi terapeutice au ceaiurile medicinale.
 Sucurile de fructe şi de legume (roşii, morcovi, varză albă) sunt de asemenea preparate dietetice.
 Dintre băuturile stimulante (ceai, cafea, cacao), insistăm asupra efectelor nocive ale excesului de cafea (nervozitate, tremurături, insomnie, tahicardie, etc).

 

 Produsele zaharoase, se obţin prin rafinarea industrială şi conţin multe glucide cu moleculă mică (glucoza, zaharoză, levuloză).
 Intr-un volum mic, oferă o valoare calorică ridicată. Zahărul este un produs obţinut fie din sfecla de zahăr (în ţara noastră) sau din trestia de zahăr.
 Ciocolata are o valoare calorică şi nutritivă ridicată, conţin, glucide 64%, lipide 22%, proteine 4%, minerale 4%.
 Consumul tot mai mare de glucide şi produse zaharoase, este strâns legat de frecvenţa în creşterea aterosclerozei şi complicaţiilor  sale,  a  obezităţii,  diabetului  zaharat  şi  a  altor boli de nutriţie.  Alt inconvenient este dezechilibrul tiamino-glucidic (consum crescut de glucide şi redus de vitamina B).
 Trebuie amintită şi acţiunea cariogenă a produselor zaharoase.

 

Fructele, sunt alimente deosebit de importante datorită bogăţiei lor în apă, în glucide cu moleculă mică, în celulozice, săruri minerale, vitamine, şi diverse arome. Au valoarea alcalinizantă (ca şi legumele), mineralizantă, laxativă, diuretică, colagogă (stimularea funcţiilor hepatice) şi vitaminizantă. După conţinutul în glucide se deosebesc:

- fructe care conţin 5% glucide: pepene verde, fragi, portocale, grepfuri şi lămâi;
- fructe care conţin 10% glucide: căpşuni, zmeură, mere, piersici, vişine, alune;
- fructe care conţin 15% glucide: mere ionatane, caise, cireşe, prune coapte;
- fructe care conţin 20% glucide: banane, prune, struguri, pere bergamotte;

Cunoaşterea proporţiei de glucide din fructe, este foarte utilă pentru diabetici, obezi etc.In general fructele sunt bine digestibile şi pot fi consumate proaspete ca atare, ca salată de fructe sau ca sucuri (neutralizează aciditatea gastrică). Conţinând multă celuloză sunt şi laxative.

 

Sunt alimente de origine vegetală, larg întrebuinţate în alimentaţia omului sănătos şi bolnav. Conţin o mare proporţie de apă (75-90%) şi mai ales glucide cu multă celuloză. Deoarece în unele diete, ca de exemplu în diabet sunt foarte utile, este necesar să fie cunoscute grupele de legume în raport cu proporţia de glucide conţinute:
- 1-5% glucide conţin: salata, dovleceii, roşiile, vinetele, castraveţii, verdeţurile;
- 5-l0% glucide conţin: fasolea verde, ceapă, bamele, morcovii, prazul, sfecla, ţelina, mazărea verde, varza, carotele;
- 15-20% conţin: cartofii, hreanul, fasolea, lintea şi mazărea uscată.
Legumele conţin în cea mai mare parte vitamine şi săruri minerale, în schimb proteinele şi lipidele sunt foarte reduse. Pe lângă valoarea nutritivă au şi o mare valoare terapeutică: aperitive (ţelina, mazărea), depurativă (ridichii, salată verde), diuretice (sparanghel, praz, ţelina), vermifuge (usturoi, ceapă, varză), etc. Legumele se pot consuma crude ca salate sau fierte ca pireuri, soteuri, budinci. Consumul de legume proaspete, de fructe şi ape minerale, acoperă nevoile de săruri minerale ale organismului. Trebuie să se ţină seama că prelucrarea culinară incorectă, duce la pierderea a 60-80% din conţinutul vitaminic (în special vitamina C) şi de săruri minerale. Pentru prevenire se recomandă:
- legumele să fie curăţate, spălate şi tăiate cu puţin înainte de a fi puse la fiert. Mărunţirea lor duce la creşterea pierderilor de vitamine. Astfel, în timp ce cartofii fierţi în coajă nu-şi pierde aprope deloc vitamina C, fierţi măruntiţi pierd 90-92% din vitamina C.
- legumele să fie puse la fiert în apă clocotită, fierberea să se facă în vase acoperite. Existenţa unui strat de grăsime deasupra legumelor, reduce de asemenea pierderile vitaminice.
- să se respecte timpul de fierbere, fierberea îndelungată distruge vitaminele. De aceea se recomandă ca legumele, să se adauge direct în apa clocotită, treptat, în raport cu cele care fierb mai greu (la început) şi terminând cu cele care fierb mai repede.
- legumele să nu fie păstrate de la o masă la alta. Reîncălzirea ca şi păstrarea îndelungată duce la pierderi vitaminice.
- în borşuri sau ciorbe, vitamina C, se păstrează mult mai bine decât în supe. Vasele de fiert din cupru sau zinc, favorizează distrugerea vitaminelor.

 

    E cauza a 70-80% din cazurile de diabet la adulţi.

-  Favorizează apariţia aterosclerozei şi accidentelor ei (angina de piept, infarctul de miocard, apoplexii, etc).
- Provoacă creşterea tensiunii arteriale.
- Favorizează apariţia litiazei biliare.
- Favorizează apariţia artrozelor şi spondilozelor.
- Favorizează apariţia varicelor.
- Măreşte riscul de apariţie a cancerului
- Diminua puterea de muncă

Reguli de regim în obezitate

1. Nu mâncaţi nimic între mesele prescrise.
2. Nu abuzaţi de sare.
3. Nu consumaţi alcool.
4. Respectaţi întocmai cantităţile de alimente indicate.

REGIM PENTRU O ZI
(cea. 1000 calorii, 75g proteine, lOOg glucide, 35g lipide)

Dimineaţa     - 200g lapte rece sau cald. Ora 10          - o chiflă (50g) sau o felie de pâine (50g), cu brânză de vaci sau carne fiartă slabă (50g).

Ora 12          - o cafea neagră cu zaharină.

felul I . - salate de crudităţi din 200g varză albă sau roşie sau ridichi de lună, sau andive, salată verde sau castraveţi, salată de roşii, ardei graşi, praz cu o linguriţă de ulei, lămâie sau oţet.
-  Se pot folosi 1-2 farfurii de supă sau ciorbă, preparate din aceleaşi legume şi aceleaşi cantităţi ca cele indicate pentru salată.
- Neputând folosi ridichiile şi andivele, legumele pentru supe sau ciorbe se vor completa cu lobodă, spanac, dovlecei sau conopidă.
felul II. - lOOg carne slabă de vacă, mânzat, pasăre fiartă, friptă, tocată şi fiartă sau friptă, înăbuşită, conserve de carne slabă preparată ca rasol.
-  sau 150g peşte slab, stavrid, cod, ştiucă, şalău (congelat sau proaspăt) fiert, fript la cuptor, conserve de peşte slab, rasol.
- sau 150g brânză de vaci.
felul III.       -un măr(lOOg)

Seara            - 150g cartofi fierţi înăbuşiţi sau 200g soteuri din fasole verde şi 200g
dovlecei cu 2 linguriţe de iaurt,
felul I.            - 1 OOg carne slabă friptă sau 150g peşte slat (adică sortul care nu s-a
consumat la prânz)
felul II.           - un măr (1 OOg)

- In ziua în care carnea se înlocuieşte cu 50g parizer, şuncă, cremwuşti sau salam popular, nu se adaugă ulei peste salate, ci ulei de parafină şi lămâi sau oţet.
-  Salatele, ciorbele sau supele şi soteurile nu se prepară din morcov, ţelină, sfeclă şi mazăre verde.
- supele nu se îngroaşă cu făinoase.
-  Supele şi ciorbele se asezonează cu verdeţuri de tip pătrunjel, mărar, leuştean, tarhon.
- sosurile se prepară din supă de carne degresată şi se dreg cu o lingură de iaurt, lămâie, verdeţuri, cimbru sau dafin.
- Cărnii i se dă gust cu cimbru şi puţin usturoi, iar salatelor cu lămâie, oţet şi chimen.
- Folosind toate aceste condimente se poate reduce cu uşurinţă cantittea obişnuită de sare ce se adaugă la mâncare. In acest fel puteţi consuma cantitatea dorită de lichide, excluzând însă băuturile îndulcite (suc, sirop, lichior, nectar, pepsi, etc) şi cele alcoolice.

-  Sunt total interzise : Zahărul, toate dulciurile concentrate, făinoasele şi depăşiera cantităţilor prescrise de pâine şi cartofi.
-  dintre fructe sunt interzise: fructele uscate, cele oleaginoase şi dintre cele ce se consumă proaspete: strugurii, prunele, cireşele pietroase, perele pergamute.
- Felurile vor fi cât mai variate, pentru ca regimul să poată fi ţinut în timp.

 

    Este în principiu hipocaloric, hipolipidic şi hipoglucidic, cu reducerea severă a dulciurilor concentrate, făinoaselor şi pâinii.

    In schimb proteinele trebuie să fie în cantitate suficientă, mai ales cele animale cu valoare biologică mare, iar legumele verzi şi fructele, trebuie administrate în exces.

    Diferitele variante ale regimului din obezitate au fost prezentate, de aceea le vom enumera: dieta hidrozaharată, regimul hipocaloric, hipolipidic (hipocolesteronemial), regimul vegetarian, de crudităţi, lactoovovegetarian şi cura de fructe. în continuare vom prezenta regimul pentru obezitate folosit la centrul de boli metabolice şi de nutriţie, în care regimul realizează aproximativ 1000 calorii, cu 75g proteine, lOOg glucide şi 35g lipide.

 

Sunt larg utilizate, într-un volum mic conţin cantităţi importante de substanţe nutritive, (proteine, glucide, săruri minerale şi vitamine), lipide aproape deloc. Reprezintă cam 50% din valoarea calorică a raţiei zilnice. Cea mai folosită este făina de grâu obţinută prin măcinare şi cernere (separarea de componentele de înveliş ale grăuntelui, numite tărâţe). Târâtele conţin o cantitate redusă de proteine, toată celuloza şi cea mai mare parte din vitamina Bi. După gradul de cernere, făina are diferite grade de puritate (făina albă, semialbă, intermediară şi neagră). In funcţie de gradul de extracţie, variază şi compoziţia chimică a făinii. Făina albă este în general mai săracă în proteine, minerale şi vitamine, dar mai bogată în amidon decât făina neagră. Are deci o valoare nutritivă mai scăzută, dar este mai uşor de digerat. Pentru a fi transformată în pâine, are loc procesul de panificaţie, care presupune prepararea aluatului cu drojdie de bere şi sare, dospirea şi coacerea pâinii. Dintre celelalte cereale menţionăm secara, care conţine mai puţine proteine, orzul care nu se foloseşte în panificaţie, ovăzul care este o cereală furajeră, dar care sub formă de fulgi de ovăz, este mult utilizat ca fiertură cu lapte în alimentaţia dietetică a copiilor şi convalescenţilor. Porumbul, în trecut alimentaţie tradiţională în ţara noastră, sub formă de făină de porumb, este şi astăzi utilizat la prepararea mămăligii. Deşi are valoare calorică ridicată, valoarea biologică este scăzută, deoarece zeină conţinută în porumb este o proteină de calitate inferioară, fără aminoacizi esenţiali. In sfârşit orezul, are un conţinut crescut în amidon (80%), este sărac în sodiu (util în regimurile hiposodate severe, ca regimul Kempner), cu celulozice reduse şi azot puţin.

 

Au un mare aport energetic (un gram egal 9,3 calorii), având o indicaţie specială pentru muncitorii care prestează activităţi grele la temperaturi scăzute. Un volum mic de lipide, eliberează o cantitate mare de energie. Există după cum s-au mai spus grăsimi animale (de obicei solide) cu acizi graşi saturaţi şi fără acizi graşi esenţiali. Consumul acestora poate duce la creşterea colesterolului în sânge şi la ateroscleroză. Dintre aceste grăsimi menţionăm seul, grăsimea de porc (untura), untul şi grăsimea de pasăre.   Cu excepţia untului,  un  aliment  necesar,  toate  celelalte  trebuiesc   evitate. Grăsimile vegetale, denumite şi uleiuri (de măsline, germen de porumb, floarea soarelui, soia,  etc), conţin acizi graşi polinesaturaţi,  cu  acizi graşi  esenţiali,  foarte utili  în alimentaţia dietetică. Grăsimile sunt şi un vehicul pentru vitaminele liposolubile. In acest capitol poate fi cuprins şi margarina. Margarinele sunt grăsimi mixte, obţinute pe cale sintetică, din amestecul de grăsimi animale de calitate superioară (unt) şi uleiuri vegetale, la care se adaugă lapte, gălbenuş de ou, sare, caroten şi diverse arome. Sunt larg folosite în alimentaţia dietetică.

 

Este un aliment deosebit de valoros pentru alimentaţie, datorită bogăţiei sale în factori nutritivi indispensabili.
In dietetică este de nepreţuit. De aici s-a ajuns la denumirea lui de "aliment medicament".
Conţine proteine de mare valoare biologică, grăsimi concentrate în gălbenuş, vitamine şi săruri minerale.
Glucidele sunt reduse. Un inconvenient este cantitatea crescută de colesterol (gălbenuş). Datorită bogăţiei sale în factori nutritivi cu valoare ridicată este foarte valoros pentru copii, convalescenţi, denutriţi, anemici.
Proaspăt se poate consuma chiar şi crud. Este de preferat dieta cu ouă fierte moi. Când oul se învecheşte isi pierde calităţile nutritive şi poate deveni chiar nociv.

 

Laptele este un aliment complet, echilibrat, cu valoare biologică ridicată, necesar copilului, adolescentului, favorizând creşterea, osificaţia, dentiţia etc. Conţine în proporţii optime minerale, enzime, vitamine, proteine, grăsimi şi glucide. Gustul dulce este imprimat de lactoză, principalul său glucid. Laptele este sărac în fier (predispune la anemii feriprive), bogat în sodiu (deci contraindicat în bolile în care se indică restricţie sodată) şi sărac în vitaminele C şi B1. Aceste neajunsuri sunt minore, faţă de numeroasele sale calităţi nutritive, care îl fac indispensabil în alimentaţia copilului sănătos sau bolnav. Unii autori consideră; necesarul zilnic de lapte şi derivatele sale de 400 g. Dintre produsele lactate dietetice, se utilizează laptele bătut, iaurtul, chefirul. Conservele de lapte sunt reprezentate prin laptele condensat şi laptele praf (4-6% apă). Smântâna este un derivat de lapte cu conţinut lipidic între 20-30%, untul este produsul lactat din produsul smântânii cu conţinuţi lipidic de 82-85%, brânzeturile sunt derivate de lapte obţinute prin coagularea cazeinei (prin fermentaţie lactică, acidifiere sau cu ajutorul lactfermentului, care se numeşte popular cheag). Etapele preparării brânzeturilor sunt: coagularea, deshidratarea şi maturarea (fermentarea). Dintre acestea mai utilizate sunt brânza de vaci sau oaie, telemeaua şi caşcavalul.