Medicina informativa

 

Intr-o scriere antica se arata ca dacii si germanii erau printre singurele popoare care foloseau aceasta cereala ca aliment de baza. Mai tarziu, in Evul Mediu, populatiile nordice din Europa au adoptat si ele ovazul, care este un excelent energizant in perioadele cu vreme rece si umeda. In prezent, el este larg folosit sub forma de fulgi, care sunt mai digerabili si mai gustosi decat cei de orz, fiind recomandati cu precadere pentru:

Hipotiroidie - ovazul este un excelent stimulent al functiei tiroidiene. Fulgii de ovaz vor fi introdusi pe termen lung in dieta persoanelor suferinde de aceasta afectiune. Suplimentar, se bea pe parcursul unei zile un „ceai” obtinut din 7 linguri de boabe fierte vreme de jumatate de ora intr-un litru de apa. Acest preparat are efecte stimulente foarte puternice, fiind recomandat si in starile de astenie, surmenaj si somnolenta, pentru tratarea pietrelor la rinichi, a gripei si a unor disfunctii sexuale la barbati.

Adjuvant in sterilitate si impotenta - studii recente arata ca la popoarele care consuma cantitati mari din aceasta cereala, varsta medie la barbatii care ajung la andropauza este mult mai ridicata, iar fertilitatea se mentine pana la varste impresionante.

Sensibilitate la raceli la persoanele meteosensibile - consumul regulat de fulgi de ovaz mareste rezistenta la variatiile bruste de clima, mai ales la racire, intarind sistemul imunitar si conferind un tonus psihic foarte bun.

Nisip (microlitiaza) la vezica biliara si rinichi - 4 linguri rase de fulgi de ovaz se fierb la foc mic intr-un litru de apa vreme de 20 de minute, dupa care se filtreaza. Se consuma acest decoct pe parcursul unei zile, o cura durand 14 zile. Acest tratament este util si in diabet, guta si hepatita, ca adjuvant.