Clonorchoza

 
Pestele, gazda intermediara a parazitului Clonorchis sinensis

Date generale

Clonorchoza este o boala parazitara necunoscuta la noi, dar care se intalneste destul de frecvent in Japonia, sudul Chinei, Vietnam etc. Omul contracteaza boala prin carnea de peste insuficient prelucrata prin caldura. Clinic se insoteste de manifestari digestive si in special hepato-biliare.


De cine este determinata?

Agentul etiologic al bolii este parazitul Clonorchis sinensis, din clasa trematodelor. Adultul, are un aspect lanceolat, masurand pana la 1-2 cm in lungime, iar in latime nedepasind 0,5 cm. Ouale ovoidale si operculate au aproximativ 25 microni in lungime si peste 15 microni in latime. Parazitul la om se localizeaza de regula in caile biliare, determinand obstructia mecanica. O serie de tulburari de care se insoteste boala sunt rezultatul actiunii toxico-alergice.


Manifestarile clinice

In formele usoare, boala are in general o simptomatologie discreta. In formele mai severe, cu un parazitism mai intens (numarul parazitilor la aceeasi persoana infestata poate ajunge si pana la 20 000, de exemplu), boala incepe cu dureri abdominale, balonari, greturi si continua cu diaree, edeme si cu marirea de volum a splinei si ficatului (hepatosplenomegalie). Nu de putine ori clonorchoza evolueaza spre ciroza sau ascita si casexie avansata. In unele cazuri parazitul Clonorchis sinensis poate sa favorizeze formarea de calculi biliari, iar in altele, chiar o cancerizare hepatica sau de cai biliare. Clonorchoza are o evolutie cronica, putand uneori sa se prelungeasca si peste 30 de ani.


Diagnosticul

In zonele de boala, manifestarile clinice (hepatice, digestive) si eozinofilia, adeseori prezenta, permit un diagnostic probabil. Diagnosticul pozitiv va rezulta din identificarea oualor parazitului in materiile fecale sau in bila. Unele reactii imunobiologice pot fi de folos.


Tratamentul

Tratamentul se poate face, printre altele, cu Glucantim, Clorochina sau hexclor-paraxilol (Hetol).


Cum se raspandeste, clonorchoza?

Sursa de infectie o formeaza pisica, clinele, porcul, sobolanul si diferite animale salbatice. Ouale, eliminate odata cu dejectiile de catre aceste gazde, isi fac evolutia in apa, acolo unde parazitul isi va desavarsi ciclul sau biologic, trecand prin doua gazde intermediare. Prima gazda este tot un gasteropod, iar a doua gazda este reprezentata de diferite specii de pesti, in care parazitul va ajunge pana la stadiul de metacercari infectiosi.

Trecerea parazitului la alte animale se va face pe calea unor asemenea pesti infestati.


Modalitati de imbolnavire

Omul (ca si animalele) se infesteaza consumand in stare cruda pestii infestati, care servesc parazitului de gazda intermediara.


Masuri de prevenire si de combatere

Principala masura recomandata in profilaxia bolii consta, ca si in opistorchoza, in consumarea pestelui numai dupa o suficienta prelucrare termica. De asemenea, este recomandat sa nu se dea in alimentatia clinilor sau a pisicilor peste crud, eventual infestat. In sfarsit, in combaterea bolii se poate preconiza si tratarea apelor cu sulfat de cupru, ca masura impotriva molustelor ce servesc de prima gazda intermediara.

Foto: usfcougar.blogspot.com


Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa