Screeningul auditiv

 
Informatii medicale despre screeningul auditiv

Este foarte importanta testarea auzului copilului cat mai de timpuriu. O scadere a auzului - hipoacuzie - prezenta de la o varsta frageda si netratata poate impiedica formarea limbajului, vorbirii, afecta dezvoltarea cognitiva, emotionala si sociala.

Screeningul auditiv este o modalitate de testare a auzului si este recomandat inca de la nastere, pentru toti nou-nascutii si mai ales pentru aceia care au un risc crescut de hipoacuzie. In functie de varsta copilului, testarea auzului se poate realiza prin: otoemisiuni acustice (OEA) si potentiale auditive evocate (ABR) — testari non-invazive si care se realizeaza in timpul somnului; audiograma. Alte metode de diagnostic si screening sunt: timpanograma, examinarea endoscopica si microscopica otica.

Screeningul auditiv la nastere se efectueaza in a doua zi de viata, in maternitate, de catre medicul neonatolog, cu ajutorul otoemisiunilor acustice (OEA) — metoda usor de efectuat si accesibila de screening — evalueaza functionarea urechii interne. Testarea dureaza cateva secunde si consta in aplicarea unei sonde cu un microfon si un difuzor in ureche in timp ce copilul doarme; difuzorul genereaza sunete, care sunt procesate de urechea interna (cohleea) si trimise spre creier. Microfonul inregistreaza un semnal care se intoarce in canalul auditiv al copilului. Rezultatul testarii poate fi PASS — caz in care copilul a trecut testarea, nu are risc crescut de hipoacuzie si nu necesita testare suplimentara pentru moment; este recomandabil testare suplimentara cu OEA la sase luni. In cazul in care rezultatul testarii este REFFER aceasta indica risc ridicat pentru hipoacuzie si necesita evaluare diagnostica a hipoacuziei — se poate face prin testarea ABR pana la varsta de trei luni, sau retestare OEA la varsta de trei luni si, daca se obtine acelasi rezultat, testare ABR.

ABR testeaza integritatea sistemului auditiv de la ureche catre creier, realizand practic o audiograma in timpul somnului a copilului mic. Consta in aplicarea unor electrozi pe capul nou-nascutului si a unei casti in ureche. Raspunsul stimularii nervului auditiv este inregistrat de electrozi, realizandu-se un grafic asemanator audiogramei. Este indicata in cazurile in care acesta a obtinut rezultatul REFFER la testarea OEA (recomandabil a se face pana la varsta de trei luni pentru un diagnostic precoce) sau in cazul in care vrem sa obtinem informatii mai detaliate despre nivelul auzului.

Timpanograma sau impedancemetria evalueaza functionalitatea urechii medii. Ofera informatii despre presiunea si volumul aerului din urechea medie, complianta si integritatea membranei timpanice si integritatea lantului osicular.

Endoscopia otica este o metoda usor de folosit, noninvaziva ce ne permite vizualizarea timpanului si a structurilor din spatele acestuia.

Audiograma tonala este metoda prin care se evalueaza auzul la copii de peste 4-5 ani care coopereaza cu medicul/audiologul. Consta in aplicarea pe urechi a unor casti care emit sunete de diferite intensitati; in momentul in care copilul aude sunetul acesta trebuie sa apese pe un buton sau sa ridice mana; in functie de raspunsurile copilului se va alcatui audiograma, un grafic care ne arata nivelul auzului pe fiecare ureche in parte.

„Recomand screeningul auditiv la nastere si controlul regulat al copilului in serviciile de pediatrie, ORL (minim o data pe an). A nu se intarzia mult timp consultul in serviciul ORL in cazurile in care parintele observa ca micutul nu aude bine, este putin ametit dupa o raceala, sforaie noaptea, limbajul intarzie sau nu pronunta corect cuvintele.“

Blu; Dr. Vlad Postelnicu, medic specialist ORL; foto: copilul.ro


Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa