Castanul salbatic (Aesculus hippocastanum)

 
Castanul salbatic (Aesculus hippocastanum)

Castanul salbatic (Aesculus hippocastanum) este un arbore creativ, caruia ii place sa ofere spectacole. Primavara isi transforma ramurile in candelabre formate din flori colorate si parfumate suav, vara isi rasuceste trunchiul spre dreapta, asa, intr-un gest de exuberanta, iar toamna se incarca de ghiulele tepoase, care cad cu pocnet sec pe pamant si din care ies niste fructe lucioase, ciudate, cu un ochi mare in frunte si care fac bucuria copiilor. Si-a gospodinelor, cateodata, atunci cand isi amintesc retete stravechi de spalare a rufelor fine, cu miez de castane dat pe razatoarea cea mare, sau cand prepara din ele un leac impotriva reumatismului.

Portret - castanul salbatic creste usor, urcand spre 35 de metri. Trunchiul lui poate atinge grosimi remarcabile, de pana la 2 metri, iar ca varsta ajunge la 300 de ani. Bogat in ramuri drepte si dese, cand inverzeste are coroane de-a dreptul imperiale, de-o magica frumusete, de unde si aclimatizarea lui in orase, multe din ele celebre pentru bulevardele lor cu castani.

In zodiacul plantelor (daca nu stiati pana acum, el exista!), castanul salbatic ii este subordonat marelui Jupiter, mai-marele zeilor din Olimp, care este asociat cu orgoliul, maretia, bogatia si optimismul. Primavara, cand mugurii mari si stralucitori explodeaza si lasa sa iasa din ei snopuri de frunze verzi, maretia jupiteriana a castanului ni se arata in toata splendoarea ei.

Frunzele castanului isi incep viata ascunse in muguri mari si luciosi, acoperiti cu un lac lipicios. Copacul inverzeste pe deplin in luna aprilie. Dupa ce cresc, frunzele au un petiol lung de 5-10 cm si o forma de degete (bucuria copiilor, care jupoaie nervurile si le transforma in maini de stafii).

Florile castanului au forma de candelabre si isi schimba culoarea din alb in roz si in rosu, un semnalizator pentru albine, care afla, astfel cand e vremea sa le adune nectarul (vremea buna e la inceput, cand petalele albe au margini vag aurii). In felul asta artistic, castanul isi asigura polenizarea, fiindca si albinelor le plac provocarile.

Fructele castanului salbatic nu se pot consuma, desi pentru unele animale ele reprezinta o delicatesa, in iernile lungi, ele sunt, chiar, o hrana indispensabila pentru caprioare si porcii mistreti. In schimb, castanele au virtuti medicinale remarcabile, printre care la loc de frunte se afla efectul lor asupra suferintelor provocate de bolile venelor si de reumatism.


Remedii de sanatate din castane

Fructul castanelor salbatice contine substante active care protejeaza pielea de soare, activeaza circulatia sangelui in picioare si comprima vasele de sange dilatate (varicele), carora le intareste peretii. In plus, impiedica formarea trombozelor, actioneaza impotriva umflaturilor si a retinerilor de apa. Nici florile si nici scoarta nu sunt, insa, de lepadat. Ele au intrebuintari in raceli, nevralgii si reumatism, suferinte ale tractului intestinal.

• Ceai din flori de castan. Reteta: o jumatate de lingurita de flori uscate (primavara, se folosesc florile proaspete, in cantitate de o lingura cu varf) se oparesc cu o cana de apa fierbinte, se lasa la infuzat 5 minute, apoi se strecoara. La nevoie, ceaiul se indulceste cu miere. Se beau 2-3 cani pe zi. Intrebuintare: raceli, diaree, tuse, nevralgii, reumatism, guta, retineri de apa, menstruatii cu sangerari excesive. Calmeaza si induce un somn profund.

• Ceai din scoarta de castan salbatic. Reteta: o lingurita de coaja maruntita se pune intr-un sfert de litru de apa rece, apoi vasul se pune pe flacara mica. Dupa 2-3 clocote se trage deoparte si lichidul se strecoara. Se beau doua cani pe zi, in caz de diaree acuta si probleme intestinale.

• Tinctura de castane. Reteta: se aduna castane proaspete, se inlatura coaja lucioasa, se scoate miezul galben si se toaca marunt. Se pune apoi intr-o sticla, pana aproape de gatul ei, se acopera cu spirt de 70° si se inchide ermetic. Se lasa la macerat trei saptamani, in loc umbros si racoros si se scutura o data pe zi. Lichidul se strecoara si se trage in sticlute mai mici, de culoare inchisa. Intrebuintare: cu tinctura obtinuta se ung picioarele obosite, umflate, si zonele cu varice. Este la fel de eficienta, daca se amesteca cu cateva picaturi de ulei de masline sau de migdale. Cataplasmele cu tinctura de castane au efect si in combaterea hemoroizilor (care sunt tot niste vene umflate, plasate intr-un loc dureros).

• Alifie de castan. Reteta: o lingura de tinctura de castane se amesteca cu osanza de porc. Se foloseste cu succes in tratarea hemoroizilor.

• Unguent cu lanolina. Reteta: o lingura de tinctura de castan se amesteca cu 2 linguri de lanolina (farmacie). Se foloseste in tratamentul varicelor.

• Adaos in baie. Reteta: pentru o baie completa, e nevoie de o jumatate de caldare de castane proaspete. Se spala, se taie in patru (cu coaja cu tot) si se lasa peste noapte in apa, ca sa se inmoaie. A doua zi se fierb scurt intr-o oala, se strecoara si lichidul se toarna in apa din cada. Se amesteca cu mana, pentru a se forma o spuma, extrem de sanatoasa, produsa de saponinele continute in castane. Intrebuintari: reumatism, guta, tulburari ale circulatiei sangelui.


Leacuri babesti

• In trecut se credea ca doua-trei castane purtate in buzunarul sortului sau al pantalonilor usureaza durerile provocate de guta si reumatism.

• Vindecatorii populari recomandau purtatul castanelor si pentru calareti si biciclisti, pe care urmau sa ii apere de inflamatii ale epidermei in zonele supuse frecarii.


Intrebuintari casnice

Saponinele continute in castane fac spuma la fel ca un sampon. Se pot folosi la spalatul hainelor fine (matase, lana, organza). Mod de preparare: se cojesc castanele de invelisul lor subtire, maro, se taie marunt sau se dau pe razatoare si se usuca. Se pun in apa, la fel ca orice detergent.


Remedii contra varicelor

• Infuzie. Ingrediente: flori de castan (o lingurita), flori de paducel (o lingurita), flori de arnica (o jumatate de lingurita), flori de coada-soricelului (o lingurita). Mod de preparare: se amesteca bine toate plantele. Se ia o lingura din compozitie, se opareste cu apa clocotita si se lasa la infuzat 5 minute. Se beau trei cani pe zi (se pot indulci cu putina miere) dupa o jumatate de ora de la mesele principale.

• Tinctura combinata pentru uz intern. Ingrediente: tinctura de castane (30 de picaturi), tinctura de coada-soricelului (15 picaturi), tinctura de arnica (5 picaturi). Mod de folosire: se amesteca ingredientele. Se iau 15-25 de picaturi, diluate in putina apa, de trei ori pe zi, inainte de mesele principale.

• Tinctura combinata pentru uz extern. Ingrediente: tinctura de arnica (10 picaturi), tinctura de galbenele (20 de picaturi), tinctura de castan (20 de picaturi), tinctura de tataneasa (20 de picaturi). Mod de folosire: se amesteca toate tincturile si cu lichidul obtinut se ung, dimineata si seara, locurile cu probleme.

Asul verde nr. 88, 2011; foto: revistaplafar.ro


Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa