Muzica - un medicament de cea mai buna calitate
- Diverse -
Alfred Hitchcock o stia. Acum cincizeci de ani, cu mult inainte ca specialistilor sa le fi venit macar ideea nenumaratelor studii stiintifice efectuate in ultimul timp, el a folosit vioara pentru a crea atmosfera. Doar cateva note. Un staccato in registru acut. Cu aceasta tema muzicala a ilustrat faimoasa scena a dusului din filmul "Psycho". Efectul percutant al celei mai celebre crime din istoria cinematografului se datoreaza inclusiv muzicii.
Muzica ne poate inspira teama, ne face sa visam, sa plangem, sa dansam, sa uitam de toate ori sa ne amintim totul. Limbajul ei este inteles pretutindeni in lume. Muzica declanseaza in creierul nostru o explozie de influxuri nervoase, ca un foc de artificii. Ea linisteste bataile inimii, usureaza respiratia, reduce tensiunea arteriala si pulsul. O melodie poate fi perceputa si de un om aflat in coma. De asemenea, ea are puterea sa recheme din uitare amintirile pierdute ale unui bolnav de Alzheimer. Intr-un cuvant: muzica este un medicament.
Stimulare auditiva
Muzica se adreseaza permanent ambelor emisfere cerebrale. Ea creeaza conexiuni noi, ce pot prelua apoi functiile unor arii corticale distruse, de pilda, de un atac vascular cerebral, in urma unui infarct produs in creier, circa 6.0% dintre pacienti au si probleme cu vederea. Chiar si aici, muzica poate fi de ajutor. In cadrul unui studiu recent s-a dovedit ca persoanele afectate percep mai bine punctele luminoase si formele colorate in interiorul unui camp vizual limitat, atunci cand asculta simultan muzica lor preferata. Pacientilor cu dificultati la mers, cauzate de o hemoragie cerebrala, le este de un real folos asa-numita stimulare auditiva ritmica (denumirea prescurtata: RAS). Aceasta terapie muzicala imbunatateste concomitent mai multi parametri ai mersului, cum sunt viteza de deplasare, cadenta pasilor sau lungimea lor. Rezultatele sunt incurajatoare.Meditatie pe fundal sonor
De atunci, la Universitatea Freiburg, meditatia pe fundal sonor constituie o componenta obligatorie a terapiei cancerului, deoarece aceasta devine cu atat mai eficienta cu cat bolnavii sunt mai relaxati si au o stare sufleteasca mai pozitiva.
In aceeasi directie lucreaza si Ron Knox de la Caledonian University din Glasgow. Folosindu-se de calculator, el incearca sa elaboreze programe muzicale individualizate pentru pacientii cu tumori canceroase, care sa-i ajute sa reziste cat mai bine la durerile si stresul dinaintea, din timpul si de dupa incheierea tratamentului.
Mai multa performanta, cu muzica pop
Intrucat pulsul sanatos in repaus oscileaza intre 60 si 70 de batai pe minut, e limpede ca un asemenea ritm ofera conditii optime de relaxare. Dimpotriva, muzica pop, cu o medie de 120 pana la 140 batai pe minut, are mai curand un efect energizant. Cel ce asculta astfel de sonoritati in iPod-ul sau, in timp ce face jogging, isi va imbunatati performanta cu pana la 15%, iar dupa aceea, se va simti mai putin obosit decat un altul, care si-a parcurs traseul alergand in tacere.Medicamentul inimii: muzica clasica
Pentru profesorul german Hans-Joachim Trappe, muzica are de-a face intai de toate cu inima. Cardiologul, care in paralel a absolvit si conservatorul la sectia orga, recomanda pacientilor sai auditii regulate de muzica clasica. „Preferabil piese de Johann Sebastian Bach. Efectul lor este demonstrat stiintific”, spune Trappe. Daca asculta muzica clasica, de doua ori pe zi cate douasprezece minute, cardiacii care au suferit un by-pass sau o operatie de montare a unui stent vor avea o tensiune mai mica, un puls mai apropiat de normal, mai putine probleme cu inima, iar probabilitatea de declansare a unui nou infarct se va reduce considerabil. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat cu participarea a 740 de pacienti. Intre timp, cercetatorii au gasit si explicatia: muzica clasica scade nivelul cortizolului, binecunoscutul hormon al stresului si, in acelasi timp, face sa creasca secretia de ocitocina, hormonul starii de bine, in plus imbunatatind si procentul de zahar din sange.Sunetele abat atentia de la durere
'De obicei sunt puse la dispozitie doua sau trei piese muzicale, dintre care bolnavul are libertatea de a alege. In urechea interna a pacientului, sunetele sunt transformate in influxuri nervoase, fiind dirijate spre creier pe asa-numitele cai acustice, in drumul parcurs catre creier, ele trec prin imediata apropiere a fibrelor nervoase ce conduc in acelasi sens semnalele durerii si astfel le pot estompa. Suplimentar, muzica destinde musculatura, ceea ce slabeste de asemenea perceptia durerii. In mod surprinzator, s-a observat ca efectul devine si mai puternic atunci cand medicul este cel care alege muzica!
Insa muzica se poate transforma, cateodata si intr-un musafir sacaitor, ce refuza sa te mai paraseasca. Se intampla ca o melodie sau un refren sa-i rasune cuiva in ureche ceasuri intregi. Acest simptom, care in jargonul medical a primit denumirea plastica de „urechelnita”, e inofensiv si mai degraba nostim. Pana in prezent, exista putine studii care s-au ocupat de fenomenul in cauza. Se pare insa ca persoanelor interesate de muzica le vine mai greu sa controleze o „urechelnita” decat celor carora muzica le este indiferenta. Oricum, „urechelnita” dispare cel mai repede daca o tolerezi si nu incerci sa i te opui activ.
Acelasi sfat medical il primesc si numerosii pacienti cu tinitus (zgomote sau vajaituri in urechi), de regula torturati de un singur sunet, care acuza tulburari de somn, o diminuare a atentiei, stari depresive si anxietate. Totusi, ar fi o eroare ca bolnavii sa se resemneze pentru eternitate cu suieraturile, vajaitul si tiuiturile din urechi. Si in cazul lor, muzica le vine in ajutor. Astfel, medicii germani au conceput „Modelul Heidelberg”, un nou concept terapeutic pentru tinitus. El se compune din cinci module ce urmaresc sa-i indrume pe pacienti, invatandu-i cum sa lupte cu suferinta lor. Li se arata, de exemplu, cum sa imite cu ajutorul unui gong sunetul din ureche si apoi sa-l reproduca vocal. Programul este completat de un antrenament auditiv si de o relaxare realizata cu ajutorul meloterapiei. Peste patru sute de suferinzi au incercat pana acum „Modelul Heidelberg”, iar succesul e remarcabil: la 80 pana la 90% dintre participanti, simptomele s-au ameliorat considerabil ori au disparut complet.
Mozart ii protejeaza pe copiii nascuti prematur
In ansamblu, cercetarea medicala confirma o experienta pe care oricine dintre noi a trait-o de nenumarate ori in viata de toate zilele: muzica face bine. Ea atinge in noi o coarda sensibila. Si nu doar atunci cand suntem bolnavi. Ascultate la radio, in vreme ce ne sorbim cafeaua de dimineata, slagarele pe care dansam in adolescenta ne ajuta sa incepem ziua intr-o dispozitie mai buna. Stresul si enervarile de la birou se risipesc seara mai repede, cu o piesa pentru pian de Frederic Chopin. Acompaniati de o muzica disco, ne face mai multa placere programul de fitness. Si cum ar arata Kate Winslet si Leonardo DiCaprio la prora Titanicului, fara cantecul Celinei Dion? Si-ar pierde cel putin jumatate din farmec.
Cercetatorii sunt de acord ca posibilele aplicatii medicale ale artei sunetelor n-au fost nicidecum studiate pana la capat. Deoarece muzica exercita o influenta profunda asupra emotiilor noastre, exista multe sanse de a o intrebuinta, in primul rand, in medicina psihosomatica, acolo unde se are in vedere conlucrarea stransa dintre suflet si trup. Dupa cat se pare, muzica este pe punctul de a deveni un medicament de cea mai buna calitate, lipsit de efecte secundare.
