Malocluzia: cauze, implicatii, tratamente

 
Malocluzia: cauze, implicatii, tratamente
O ocluzie (inchidere) deficitara intre maxilar si mandibula ar putea sta la originea unui dezechilibru general in corp. Nu ignorati unele simptome ce apar cu preponderenta dimineata, caci nu este exclus ca de vina sa fie tocmai acest neajuns.

V-ati trezit adesea cu spatele intepenit sau ametiti de o migrena? Vi se intampla sa acuzati in zori dureri de brate sau in ceafa, fara un motiv anume? Aveti frecvent senzatia ca percepeti zgomote suparatoare fara sa le cunoasteti insa sursa?

Probabil, toate aceste probleme care va amarasc viata pornesc de la nivelul cavitatii bucale, mai precis sunt determinate de pozitia anormala a dintilor superiori fata de cei mandibulari (nu „calca” cum trebuie unii pe altii atunci cand gura este inchisa).

Interdependenta intre dantura si celelalte structuri organice nu este nici pe departe un concept nou. Hippocrate si reprezentantii medicinei traditionale chineze au sugerat de acum mii de ani o atare legatura. In prezent, orice stomatolog sau tehnician dentar trebuie sa aiba solide cunostinte in ceea ce priveste ocluzologia cavitatii bucale.


Cuprins articol:


Ce este malocluzia?

Pentru ca o ocluzie dentara sa fie functionala, optima, cateva conditii trebuie indeplinite. Mai precis, premolarii si molarii celor doua arcade dentare au un contact perfect unii cu ceilalti atunci cand gura este inchisa (cuspizii - varfurile - a ceea ce popular numim masele patrund in fose - mici depresiuni), iar incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori, se sprijina intr-o maniera armonioasa pe ei (marginea incizala a frontalilor mandibulari vine in contact cu fata posterioara a celor de sus).

Vorbim de malocluzie, de muscatura anormala, daca vreti, cand, din varii motive, raportul descris anterior nu e respectat. Este de ajuns ca un singur dinte sa fie in relatii „necordiale” cu vecinii pentru a se ajunge la malocluzie, iar consecintele nu sunt de ici, de colo...


De ce apare malocluzia?

Cel mai frecvent, la adulti cauzele sunt de natura stomatologica: carii netratate; disfunctii dentare necorectate la vreme; extractii; fracturi ale oaselor maxilare prost inchise; obturatii de canal nesatisfacatoare, ce duc la inflamatii sau chiar tumori locale; coroane sau punti dentare gresit efectuate, prea mici ori suprainaltate, nemorfologice; eruptia unui molar de minte intr-o pozitie nefireasca s.a.m.d.

O malocluzie poate avea si „radacini” precoce: pozitie fetala gresita; traumatisme locale de natura obstetricala (la nastere) sau suferite in frageda copilarie, urmari ale accidentelor auto ori de alta natura; probleme ortodentice juvenile; proteze de corectie neadaptate fiziologic sau prost echilibrate; plombaj defectuos; inghesuire dentara; strungareata prea accentuata; pierderi premature ale dintilor de lapte ori permanenti; dinti supranumerali sau absenta congenitala a unora...

De asemenea, obstructia cailor respiratorii superioare din pricina polipilor sau amigdalelor mari poate determina o inchidere disfunctionala a gurii.


Simptome matinale precum migrenele, durerile de ceafa sau de spate, daca apar cu regularitate, trebuie sa va trimita de urgenta la un specialist, care sa confirme ori sa infirme legatura dintre ele si malocluzie.


Implicatiile malocluziei sunt serioase

In primul rand are de suferit dantura. Contactele vicioase, anormale, duc la abrazari puternice ale anumitor dinti, la masticatie unilaterala, la migrari, chiar la dureri si devitalizare (dintii folositi mai putin se mortifica in timp, devin cenusii, insensibili).

Daca maxilarul inferior este deplasat ca urmare a unei malocluzii, mobilitatea mandibulara este restrictionata, muschii din zona (gat, umeri, cap...) stau in tensiune, aparand frecvent spasme chinuitoare.

Articulatia temporomandibulara (pentru a o simti, plasati degetele aratatoare la baza lobilor urechilor si deschideti gura) va functiona gresit, putandu-se instala veritabile entorse. Acestea se tradeaza prin trosnituri ale maxilarelor, dureri, imposibilitate de a deschide suficient gura sau crispari sonore.

O ocluzie deficitara poate antrena dezvoltarea unei afectiuni la nivel cranian (crize migrenoase, cefalee, tinitus) sau al coloanei vertebrale (incet, incet, chiar postura corpului se modifica).


Bruxismul



Prezenta consecventa a unui simptom matinal (sau a mai multor manifestari nefiresti) trebuie sa fie primul semnal de alarma. S-a constatat ca, in marea majoritate a cazurilor, un soc afectiv sau emotional (cearta puternica, divort, doliu, pierderea locului de munca) constituie element declansator a ceea ce specialistii numesc bruxism.

Nu pot fi insa excluse nici cauze precum: stresul prelungit si intens, in special mental; dereglarile hormonale; la copii nervozitatea excesiva, de obicei insotita de enurezis nocturn; foarte rar tratamentele stomatologice - de la simple obturatii, pana la microproteze, proteze partiale, totale, scheletate - ce creeaza interferente si ticuri.

Semnele evocatoare ale bruxismului apar cu precadere dimineata dintr-un motiv cat se poate de simplu: in timpul somnului sau in stare de veghe, unele persoane, din nevoia inconstienta de a se elibera de tensiunile nervoase, au tendinta de a strange, de a scrasni din dinti.

Fenomenul declanseaza, la trezire, manifestari ca oboseala musculara a gatului si articulatiei mandibulare, dureri craniene si de coloana, limitarea miscarii pe laterala a maxilarului inferior etc. Bineinteles, in timp, si cavitatea bucala are de suferit: apar fisuri in smalt, unii dinti se mortifica, altora li se sterge relieful ocluzal, gingiile se inflameaza si sangereaza...


Posibile tratamente pentru malocluzie

Studiile arata ca aproximativ 35% dintre pacientii care se plang de dureri de spate fara o cauza evidenta sufera in realitate de malocluzie. 90% dintre cazurile de migrene matinale cunosc rezolvare abordand problema stomatologic. In schimb, daca in doua luni de tratament nu se observa ameliorari, trebuie cautat, factorul generator in alta parte.

Desi cele mai multe malocluzii se amelioreaza prin simple corectii ale morfologiei dentare, unele reclama o abordare mai ampla...

In prima faza, medicul supune pacientul la unele teste de postura. Analizeaza persoana, care sta in picioare, fiind atent la alinierea umerilor, la pozitia bazinului, chiar a genunchilor... Cu ajutorul radiografiilor, evidentiaza locatia mandibulei in raport cu craniul.

Pornind de la rezultatele obtinute si dupa prelevarea amprentei dentare, in colaborare cu un tehnician, realizeaza o proteza ce va contribui la redresarea oaselor maxilare. Aceasta este confectionata dintr-un material transparent, de cele mai multe ori din rasini acrilice si sarmulite otelite si se aplica pe mandibula. Trebuie purtata zi si noapte, cel putin doua luni. Rolul sau: determina reasezarea danturii, trateaza articulatia dintre cele doua maxilare si diminueaza tensiunile musculare.

In paralel, nu ar strica aportul unui osteopat, care lucreaza la nivelul coloanei vertebrale, pentru a-i inlesni adaptarea la noua pozitie a cavitatii bucale determinata de proteza. Sunt necesare mai multe sedinte.

Dupa indepartarea protezei, ocluzia optima trebuie stabilizata. Exista doua optiuni: un tratament ortodontic sau unul pe baza de compozit. Dispozitivele de contentiune sunt folosite pentru mentinerea, fixarea pozitiilor corecte ale dintilor.


Remedii homeopatice contra durerilor la masticatie si de ceafa

  • In caz de dureri la masticatie: Aranea diadema 5 Ch, trei granule, inainte de mese.
  • Daca durerile iradiaza din maxilare catre ceafa: Phosphorus tri-iodatus 5 Ch, cate trei granule, dimineata si seara.
  • Daca durerile iradiaza in toata fata: Mezereum 5 Ch, cate trei granule, de doua-trei ori pe zi.

Bibliografie si credite

  • Foto: opera-dental.ro
  • Bibliografie: Medicina naturista, nr. 5 (177), mai 2013.



Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa