Ce facem cand ne ranim la mana?

 
Ce facem cand ne ranim la mana?
Mana este una din cele mai fragile zone ale corpului nostru, care mai ales acum, primavara, cand se lucreaza afara si in gradina, sunt expuse la numeroase accidente. Chiar fara sa sangereze sau sa doara in mod deosebit, o rana cat de mica poate provoca o leziune a tendoanelor.


Cateva sfaturi pentru evitarea unor probleme grave:

Decongelarea carnii, deschiderea unei cutii de conserva, taierea unei tufe de trandafir etc.: toate aceste activitati cotidiene pot deveni periculoase pentru mainile noastre. Bucataria, bricolajul, gradinaritul si sportul sunt activitatile cu cel mai ridicat risc, mai ales pentru persoanele varstnice, dar active. Ori, departe de a fi anodina, o rana la mana poate avea consecinte grave - nu intotdeauna vizibile in primul moment - si pot aduce dupa sine o pierdere a mobilitatii.


Apa rece, in caz de arsura?

Da, apa rece este modul ideal de racire a unei arsuri, indiferent daca este de origine termica (flacara, fier de calcat, tava din cuptor, radiator), chimica (acid, gaz lacrimogen, ciment) sau electrica. Tinerea mainii vreme de 10 minute sub jetul de apa rece permite oprirea propagarii caldurii, deci limitarea profunzimii ranii. Daca, insa, apa nu impiedica desprinderea pielii, producerea unei basici sau, daca pielea ramane calcinata si insensibila, trebuie consultat imediat medicul. Inseamna ca arsura este mai grava, de gradul doi sau trei si necesita un tratament specific.


Si in cazul unor rani mici trebuie consultat medicul?

Fie ca este usoara (taietura de cutit, de sticla, de cutie de conserva), severa (leziune sau strivire provocata de un obiect mecanic) sau produsa prin injectare (ulei, vaccin animal sau gaz injectat cu presiune mare), rana poate produce - pe durata lunga - un handicap sever. De aceea este mai bine sa nu va asumati riscuri si sa consultati imediat medicul de familie. Dar, inainte, rana trebuie dezinfectata cu un antiseptic bland, care sa nu usture. Dupa care se bandajeaza usor si se fixeaza mana in pozitie ridicata, pentru a limita sangerarea. Daca este vorba de o rana grava sau produsa prin injectare, este preferabil sa contactati un serviciu de urgenta, pentru o interventie cat mai rapida.


Am fost muscat de mana, este suficient sa dezinfectez rana?

Nu, pentru ca muscatura nu este o rana anodina. Chiar foarte mica fiind, ea are tendinta sa se infecteze (o infectie se poate produce in cateva ore). Deci: aratati de urgenta rana unui medic, care o va examina cu atentie si va evalua riscurile de contaminare (tetanos, hepatita C). Este o ocazie sa verificati daca sunteti la zi cu vaccinul antitetanos. In primul moment, spalati bine rana cu multa apa si cu sapun, pentru a inlatura murdaria si microbii existenti in saliva animalului, dupa care aplicati un antiseptic cu pH neutru (de ex. Betadina) si protejati rana cu un pansament.


M-am intepat, este grav?

Cui, span, cutit, sarma ghimpata... foarte multe intepaturi trec neobservate sau ni se par banale. Si totusi, nefiind tratate, ele pot provoca infectarea mainii (panaritiu, flegmon, artrita septica) sau inflamatii cronice severe. Asadar, nu le neglijati! Dezinfectati-va mana imediat cu un antiseptic si spalati-o, apoi, in mod regulat, cu apa si sapun. Daca in orele sau in zilele urmatoare apare o roseata insotita de o durere locala si de o senzatie de caldura, consultati repede un medic. Si verificati daca sunteti la zi cu vaccinul antitetanos.


In caz de degeratura, bag mana imediat in apa fierbinte?

Nu imediat, pentru ca durerea ar fi mult prea puternica! Degeraturile se fac in cazul expunerilor prelungite la temperaturi sub zero grade. Majoritatea sunt superficiale si se vindeca in 15 zile. Dar cele profunde lasa sechele grave, ce pot duce chiar la amputare. De aceea, este important, inainte de orice, sa incalziti degetul afectat. Cautati un loc cald, dezveliti degetul si masati-l incet, incalzindu-l cu propria rasuflare. Si daca este posibil, tineti-l 30-60 de minute in apa calda (intre 38-40°, dar nu mai mult, fiindca riscati o arsura), in care ati incorporat un antiseptic usor. Daca durerea este prea intensa, luati aspirina si beti ceva cald. Dar daca degeratura este profunda, aveti de facut un singur lucru: sa contactati imediat serviciul de urgenta...


Fractura, entorsa, luxatie, imobilizare obligatorie?

Pentru a va vindeca asa cum trebuie, fractura se imobilizeaza circa 3-4 saptamani, in functie de gravitate. Entorsele si luxatiile trebuie imobilizate uneori, dar numai cateva zile, nu mai mult, ca sa evitati intepenirea articulatiei. Daca in urma unui soc puternic vi se umfla degetul sau pumnul, cel mai bine este sa-l imobilizati cu un bandaj. La nevoie, fixati degetul afectat de cel de langa el, care ii va servi ca atela. Si consultati - neintarziat - un medic, pentru o radiografie. Acesta va determina daca fractura sau entorsa trebuie operata rapid. Netratate bine, aceste patologii pot provoca, efectiv, dureri sau probleme de consolidare.


In cazul unui deget smuls, ce gesturi trebuie evitate?

O verigheta agatata intr-un grilaj, o mana prinsa intr-o masina, putin lipseste ca degetele sa fie ranite sau chiar smulse. Acest traumatism al mainii este foarte grav, fiindca si reimplantat, degetul pastreaza sechele serioase. Trebuie stiut faptul ca un deget amputat se poate necroza in cateva ore si ca un reimplant se poate efectua doar in limita acestor ore (maximum 6).

Primul reflex: nu incercati sa scoateti verigheta, daca a ramas pe deget, fiindca riscati sa agravati leziunea. Daca degetul a fost smuls complet, strangeti fragmentele amputate intr-o compresa sau intr-o panza curata si bagati-le apoi intr-o punga de plastic etansa. Puneti punga pe o alta punga cu gheata, fara, insa, ca degetul smuls sa intre in contact direct cu aceasta: s-ar putea produce o degeratura (trecerea de la cald la rece) care ar face imposibil reimplantul. Faceti un pansament usor compresiv si tineti mana ridicata, pentru a limita sangerarea. Contactati imediat un serviciu de urgenta, in vederea unei interventii adaptate.

Autor: Rodica Demian. Bibliografie: AS verde, nr. 83, 2011. Foto: www.aflacum.ro



Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa