Medicina informativa

Ce este hematemeza?

Ce este hematemeza? Eliminarea prin varsaturi a unei cantitati variabile de sange provenind din tubul digestiv. Pledeaza pentru hematemeza datele anamnestice (antecedente gastrice sau hepatice), semnele de debut (greata), faptul ca expulzarea sangelui se face prin varsaturi, in sacade de voma, aspectul macroscopic al sangelui (sange alterat, digerat, negru, neaerat, amestecat cu mucus filant si uneori cu resturi alimentare).

Diagnosticul de hematemeza devine cert, daca reactia acestui produs este acida si daca in orele si zilele urmatoare scaunul este negru (melena).


Varietatile etiologice mai frecvente ale unei hematemeze sunt:

- Ulcerul gastroduodenal (50-60% din cazuri), pentru care pledeaza antecedentele digestive (dureri postprandiale, periodicitatea lor, foamea dureroasa). Uneori hematemeza poate marca debutul unei boli ulceroase. Un tranzit baritat si gastroscopia, practicate in serviciile chirurgicale in chiar primele 24 de ore ale hematemezei, pot face diagnosticul.

- Cancerul si polipoza gastrica determina hematemeze mici cu sange digerat („varsaturi in zat de cafea”). Se caracterizeaza prin anorexie, scadere ponderala, anemie, achilie.

- Gastritele toxice si medicamentoase, cu incidenta rara, provoaca hematemeze abundente. Ele survin dupa intoxicatii voluntare (postcaustice), dupa terapie antiinflamatorie (corticoizi, aspirina, fenilbutazon).

- Diatezele hemoragice (coagulopatii, purpura Henoch) determina rareori hematemeze; ele sunt insa abundente. Testele de craza sanguina confirma diagnosticul.

- In bolile hepatice, hematemeza se datoreaza unei insuficiente hepatice acute (caracter terminal in cursul comei hepatice) sau, mai frecvent, unui sindrom de hipertensiune portala. Aceste hematemeze se datoreaza ruperii varicelor esofagiene; ele sunt masive, cu sange rosu, recidivante in timp. Diagnosticul se pune pe coexistenta unei hepatosplenomegalii dure, circulatiei colaterale, ascitei. Radiografia esofagiana dupa bariu, pune in evidenta varicele.

- Trombozele venei porte (pileflebite, cu febra, durere subhepatica violenta, splenomegalie, ascita, circulatie colaterala) sau ale venei splenice (splenomegalia dureroasa, instalata brusc) sunt afectiuni mai rare care pot provoca hematemeze.

- Bolile vasculare: ateroscleroza gastrica, anevrismul aortic, hipertensiunea arteriala, angiomatoza familiala Rendu-Osler sunt implicate si ele, uneori, in etiologia hematemezelor.

Tratamentul care incepe cu internarea in spital, de preferat in sectia de terapie intensiva, se continua cu: repaus absolut la pat, suprimarea alimentarii orale, hidratare cu lichide reci date cu lingurita, clisma picatura cu picatura si perfuzie i. v. de solutii izotone glucozate si clorurate, inlocuirea sangelui pierdut (se transfuzeaza o cantitate de sange egala cu cea expulzata prin varsaturi si scaune), medicatie hemostatica.

Daca hematemeza are un caracter persistent, progresiv (T.A. sub 8 mm Hg, puls 100-120', hematocrit sub 25) iar reanimarea intensiva nu poate stapani situatia (hemoragie cu „robinet deschis”) se va proceda astfel:
- pentru cateva ore se introduce o sonda gastrica cu balonas (tip Sengstajen-Blackmore) care realizeaza o hemostaza provizorie;
- daca sangele nu s-a oprit se intervine: exereza in caz de ulcer, ligatura varicelor sau anastomoza portocava, splenorenala, in caz de ciroza etc.

Foto: ampress.ro