Cum identificam atacul de panica?

 
Cum identificam atacul de panica?
4% din populatia lumii are diagnosticul de tulburare de panica, cu debut cel mai frecvent intre 25-30 de ani, in raport egal barbati:femei.

Atacul de panica se manifesta printr-o perioada distincta de frica sau disconfort intens, in care cel putin patru din urmatoarele simptome sunt prezente: palpitatii, batai puternice ale inimii sau puls accelerat, transpiratii, tremor, senzatie de sufocare sau nod in gat, durere la nivelul
toracelui, greata, varsaturi, ameteli, senzatii de amorteala in membre, frisoane sau valuri de caldura, senzatia de derealizare (totul in jur pare ireal) sau de depersonalizare (senzatia detasarii de propriul corp), senzatia de pierdere a controlului; persoana crede ca poate va innebuni, ca va face infarct miocardic sau atac vascular cerebral sau o boala psihica incurabila.

Debutul este brusc, cel mai frecvent pe un fond de oboseala cronica, epuizare fizica sau caldura extrema. Dureaza aproximativ 30 de minute, cu un varf al fricii inexplicabile (anxietate) la zece minute de la debut.

Lipsa interventiei corecte si la timp asociata cu imprevizibilitatea atacurilor (frecventa de doua-trei ori/saptamana) si lipsa de control asupra lor duce la cronicizare si la restrangerea activitatilor profesionale, familiale, recreationale, cu posibile consecinte severe pe termen lung de tipul tulburarii depresive.

Dupa un prim atac de panica, daca persoana in cauza nu este consiliata corect, teama de a nu avea un nou atac creste, la fel si ingrijorarile cu privire la implicatiile si semnificatiile unui nou atac de panica. Acest proces de gandire duce la modificari de comportament, de exemplu: evitarea locului unde s-a produs atacul de panica - lift, autobuz, metrou, mall, piete aglomerate; evitarea anumitor conditii de mediu (caldura foarte mare); evitarea anumitor activitati sau folosirea anumitor alimente (cafea, ceai verde).

Uneori, persoana in cauza apeleaza la cineva din familie sau la un prieten pentru a o insoti in timpul activitatilor pe care le evita, aparand astfel o „persoana de siguranta” care sa o ajute sa suporte mai usor disconfortul produs de anxietate. Dupa un prim atac de panica, persoana in cauza poate deveni extrem de vigilenta la ceea ce simte din punct de vedere fizic, mentinand o stare de alerta permanenta cu anxietate anticipativa, pentru a fi pregatita pentru un nou atac de panica. Aceasta pregatire nu face decat sa mentina un nivel crescut de anxietate.

Tratat corect, prognosticul este excelent cu diminuarea pana la disparitie a simptomelor. Tratamentul poate fi farmacologic specific recomandat de medicul psihiatru sau psiholog, terapia cognitiv-comportamentala dovedindu-si eficacitatea in vindecarea tulburarii.

Expert: dr. Ioana Gabriela Ciorica, medic specialist psihiatru. Foto: psihiatrie.info



Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa