Medicina informativa

Tipuri de vome sau de varsaturi

Act reflex complex cu centrul in bulb, calea centripeta fiind reprezentata de trigemen, plexul simpatic sau de zona chemoreceptoare din ventriculul 4; aceasta cale porneste de la organe abdominale - esofag, intestin, peritoneu, diafragm; senzoriale - urechea interna, ochi; sau din anumite zone sensibile - lueta, baza limbii - precum si din sange care influenteaza chemoreceptorii.

Calea centrifuga este reprezentata de fibrele motorii ale vagului, nervii intercostali, abdominali, frenicul, care impreuna determina contractia simultana a stomacului si a presei abdominodiafragmatice, relaxarea cardiei si inchiderea pilorului si a glotei. Toate aceste acte sinergice complexe sunt regizate de catre centrii encefalici.

Voma are drept scop sa elimine substante toxice intragastrice. Uneori este insa inutila, provocata de iritarea unor centri vegetativi, sau produsa in mod reflex de alte organe. Voma este precedata in general de greata, ameteli, transpiratii si alte simptome vegetative.

• Voma spontana, aparuta brusc, fara greata, asociata cu cefalee, redoarea cefei, uneori febra este de origine meningocerebrala si necesita pentru precizare, examen de fund de ochi, lichid cefalorahidian, EEG, ventriculo- si arteriografie etc.
  
  Tabesul dorsal se poate insoti de varsaturi rebele; se recunoaste prin semnul Romberg (titubatie la inchiderea ochilor), areflexie tendinoasa, disociatia reflexelor pupilare, semnul Argyll-Robertson, R.B.W. in sange si lichid.
• Voma matinala evoca diagnosticul de sarcina, uremie, etilism, parazitoza si obliga la investigatii anamnestice, clinice si paraclinice.
• Voma postprandiala, cu orar fix, gust acid evoca diagnosticul de boala ulceroasa sau dispepsie hiperclorhidrica si impune efectuarea radioscopiei gastrice sau eventual gastrofibroscopia.
• Voma tardiva sau fara legatura cu alimentatia, cu miros ranced si in cantitate mare, continand alimente nedigerate este caracteristica pentru stenoza pilorica (se mai noteaza: clapotaj gastric, largirea „in carafa” a antrului piloric, aspectul de fulgi de zapada la caderea pastei baritate in stomac).
• Voma cu gust amar, insotita de dureri in hipocondrul drept iradiate in spate si in umar, uneori subicter si febra este caracteristica pentru colecistite, diagnostic precizat prin tubaj duodenal minutat, bilicultura si sediment, colecistografie pentru depistarea litiazei sau dismorfiei, care o pot genera.
• Voma fecaloida este specifica ocluziei intestinale intr-un stadiu avansat, care a fost precedat de oprirea scaunului si a gazelor, colici intestinale insotite de zgomote caracteristice - sindrom König - hiperperistaltism urmat de silentiu abdominal. Rx. arata imagini hidroaerice.
• Voma cu dureri spontane si la presiune in tot abdomenul, mai ales in cel inferior si Douglas, aparare musculara, stare colapsoida si uneori febra defineste sindromul peritoneal (septic sau perforatie de organ cavitar).
  
  Voma din infarctul miocardic este insotita de dureri anginoase persistente, care nu mai raspund la nitroglicerina, hipotensiune arteriala, tahicardie, uneori frecatura pericardica trecatoare, galop, aritmii, V.S.H. accelerata, cresterea citoenzimelor in sange iar in ECG unda de necroza.
• In acidoza diabetica voma este insotita de respiratie Küssmaul, uscaciunea mucoaselor, hipotonia globilor oculari, prezenta corpilor cetonici in urina, scaderea rezervei alcaline si a pH-ului sanguin.
• Uremia este insotita de vome repetate, halena cu miros de urina, limba uscata, tegumente palide-galbui, hemoragii mucoase, sughituri, mioclonii, cresterea creatininei, ureei si acidului uric in sange.

S-ar putea sa va intereseze si: 6 ceaiuri care stopeaza greata si varsaturile

Foto: www.i-medic.ro