Amenoreea primara si secundara

 
Amenoreea primara si secundara
Simptom definind lipsa menstruatiei, este fiziologic la fetite pana la pubertate, in climacteriu, in timpul sarcinii si in perioada de alaptare. Devine o manifestare de amenoree patologica primara, atunci cand absenta menarhei si a sangerarilor uterine ciclice se prelungeste si dupa varsta de 17-18 ani. Lipsa sangerarilor menstruale pentru o perioada mai lunga de timp (cateva luni) la o femeie pina atunci menstruata si care nu a ramas insarcinata constituie o amenoree patologica secundara.


Cuprins articol:


Diagnosticul cauzal al amenoreei este una dintre cele mai dificile probleme ginecologice. Pentru rezolvarea ei trebuie tinut seama de datele anamnestice si ale examenelor general si ginecologic. Se va nota daca este vorba de o pubertate intarziata, de o amenoree primara sau secundara, varsta bolnavei si durata amenoreei.

Ereditatea, situatia endocrina de la nastere pana la pubertate si apoi pana la maturitate, starea psihologica si factorii de mediu furnizeaza primele elemente orientative. Urmeaza examenul general, cu accent pe profilul neuroendocrinologic (sistemele hipotalamo-hipofizar, ovarian, suprarenalian si tiroidian) si completarea acestuia cu testele endocrine la indemana.

Prezenta sau absenta ciclului ovarian se poate afirma pe baza temperaturii bazale matinale, a frotiului citovaginal, a existentei glerei cervicale preovulatorii, a dozarii estrogenilor in urina. Prezenta ciclului ovarian, chiar la un prag hormonal coborat, indica un prognostic favorabil. Absenta ciclului ovarian poate sugera un defect genetic (sindrom Turner) care este izbitor prin morfograma bolnavei; uneori cere o ancheta in completare (cromatina sexuala, idiograma cromozomica).

Factorii suprarenali sunt sugerati de semnele de virilizare, dar aici se impun cateva teste si examene pentru a diferentia pe de o parte hiperplazia suprarenala si boala Cushing de o tumoare suprarenaliana. In afectiunile tiroidiene testul captarii triiodotironinei marcate (Hamolski) inainte si dupa stimularea cu hormon tireotrop (TSH) pune in evidenta participarea hipofizara (curba ramane plata in hipotiroidia primara).


Amenoreea primara

Are de obicei o cauza organica situata pe unul din etajele lantului hipotalamo-hipofizar.

Amenoreea primara hipotalamico-hipofizara este datorita leziunilor constitutionale ori dobandite care provoaca compresiune la nivelul acestui tract. La pubertate, aparatul genital nu se dezvolta; infantilismul sexual este comun acestor forme de amenoree primara.

Amenoreea primara ovariana se intalneste in afectiunile ovariene congenitale sau dobandite in copilarie: disgenezii gonadice, displazii gonadice, chisturi sau tumori ovariene. Infantilismul sexual, hipotrofia staturala si malformatii congenitale caracterizeaza majoritatea acestor tulburari.

Amenoreea primara uterina poate fi datorita absentei congenitale a uterului sau unui uter hipoplazic, nereceptiv la estrogenii secretati la valori normale (metroza de receptivitate Moricard).

Amenoreea primara din: diabetul zaharat infantil; mixedemul congenital; pseudohermafroditismul feminin; peritonitele TBC aparute in copilarie sau la pubertate.


Amenoreea secundara

Amenoreea secundara hipotalamica sau psihogena releva dintr-o agresiune psihica: amenoree de stres; trauma afectiva; anxietate. In acest grup intra si sarcina fantoma, in care semnele subiective si obezitatea incipienta simuleaza graviditatea. In aceste amenorei testul la estrogeni este pozitiv: endometrul receptiv raspunde prin hemoragie.

Amenoreea secundara hipofizara este indusa de o secretie insuficienta de hormoni gonadotropi datorita unor cauze vasculare locale (tromboza, embolie, colaps vascular cu anoxie); tumori hipofizare functionale (adenom bazofil sau eozinofil) sau nefunctionale (adenom cromofob) ori apartinand regiunilor invecinate (craniofaringiom).

Aparitia acestor cauze inainte de pubertate se traduce, pe langa amenoree, prin nanism si obezitate, iar la pubertate, printr-un eunuchism feminin hipogonadic. Leziunile vasculare hipofizare survenind de obicei dupa o sarcina dificila provoaca un sindrom Simmonds-Sheehan (insuficienta hipofizara post partum) sau o amenoree cu galactoree la o femeie care a nascut.

In caz de tumoare, radiografia seii turcesti (distrugerea apofizelor clinoide, calcificari intraselare), reducerea campului vizual si semnele neurologice contribuie la fixarea diagnosticului etiologic si a atitudinii terapeutice.

Amenoreea secundara ovariana se caracterizeaza fie printr-o secretie insuficienta de estrogeni (hipoestrogenia din menopauza constituita; castrare; tumori ovariene nefunctionale), fie printr-o activitate crescuta a gonadotrofinelor hipofizare (hiperestrogenia din tumorile ovariene feminizante; preclimax) sau printr-o productie anormala de androgeni (sindromul Stein-Leventhal).

Amenoreea secundara uterina poate rezulta dintr-o alterare anatomica sau functionala a uterului, posthisterectomie sau consecutiva unei sinechii uterine, in care receptorul uterin nu mai raspunde la stimulii hormonali normali. Testele functionale de provocare cu hormoni gonadotropi, estrogeni, progesteron raman negative, nereusind sa provoace menstra.

Amenoreea secundara dismetabolica se prezinta sub doua forme clinice:

1. Amenoreea secundara a femeilor obeze instalata concomitent cu cresterea ponderala. Se arata rebela la tratamentele hormonale, dar o data cu scaderea obezitatii prin regim dietetic se restabileste spontan si menstruatia.

2. Amenoreea secundara a femeilor casectice se intalneste in cursul bolilor consumptive, asociindu-se adesea cu dereglari psihoafective, fapt care traduce expresia afectarii diencefalice a ambelor tulburari.

Foto: www.avantaje.ro


Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa