Scarlatina: metode de transmitere si diagnosticare, tratament

 
Scarlatina: metode de transmitere si diagnosticare, tratament
Scarlatina este o afectiune eruptiva acuta extrem de contagioasa, specifica mai ales copilariei (varsta pana in zece ani), determinata de variate tipuri de streptococi beta-hemolitici de grup A toxigeni.

Scarlatina este caracterizata prin debut cu febra, stare generala modificata, dureri in gat, dureri de stomac, angina si eruptie micropapuloasa eritematoasa caracteristica (pete rosii), urmata de descuamare tegumentara.

Scarlatina are un caracter sezonier, epidemiile fiind toamna-iarna si primavara si apare cu precadere in colectivitatile de copii prescolari si scolari. Grupa de varsta cea mai afectata este de cinci-noua ani, mai frecventa in mediul urban decat in cel rural.


Cum se transmite scarlatina?

Scarlatina se transmite prin contact direct cu bolnavii, prin aer, dar si prin obiecte contaminate, maini murdare si produse alimentare (lapte si lactate, inghetata sau oua) contaminate cu streptococul beta-hemolitic A. Incubatia este de trei-sase zile.


Metode de diagnosticare

Se realizeaza teste de laborator (vor aparea leucocitoza cu neutrofilie, eozinofilie, VHS accelerat; teste bacteriologice; exudatul faringian se realizeaza dimineata, inainte de spalatul pe dinti).


Tratamentul scarlatinei

Scarlatina este o boala de izolare si este obligatorie internarea in spital pentru sapte zile. Se va face tratament cu antibiotic (penicilina). Pentru simptome se vor administra antipiretice si gargara cu solutie de apa cu apa oxigenata sau apa cu sare. Este indicat repausul la pat in primele sase-sapte zile si consumul a cat mai multor lichide (ceaiuri, lactate, sucuri de fructe, supe).

Izolarea, repausul relativ si controlul medical se vor prelungi inca doua-trei saptamani in convalescenta, pentru a preveni si depista eventualele complicatii imunologice cauzate de toxinele streptococului. Scarlatina este foarte periculoasa si netratata corespunzator poate da complicatii grave precum septicemia, hepatita, meningita, adenita, sinuzita miocardita.

Dupa vindecarea bolii se obtine o imunitate antitoxica durabila, care confera protectie fata de o noua imbolnavire de scarlatina.

Mare atentie!

Din pacate infectarea cu streptococul beta-hemolitic de tip A este imposibil de prevenit. Orice copil purtator de streptococ il poate transmite cu usurinta prin stranut sau tusit. Daca aveti in casa un caz de scarlatina, el trebuie izolat total. Toate obiectele cu care copilul bolnav de scarlatina a intrat in contact trebuie spalate temeinic, inclusiv lingurile, furculitele, farfuriile, prosoapele etc. Toti cei care au intrat in contact cu bolnavul (parinti, colegi, profesori) vor fi supravegheati clinic timp de zece zile prin consult medical la doua-trei zile. In colectivitatile de copii in care au aparut cazuri de scarlatina se va face triaj epidemiologic zilnic, timp de zece zile si dezinfectie.

Foto: www.reginele.ro


Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa