Intrebari si raspunsuri despre depresie

 
Intrebari si raspunsuri despre depresie
— In urma cu un secol, toamna era anotimpul melancoliei si al tristetilor pluviale. De la o vreme incoace, eticheta care i se lipeste pe frunte se cheama depresie. Exista vreo diferenta intre aceste stari psihice? De ce este depresia boala, iar tristetea, nu?

— Depresia nu trebuie confundata cu simpla tristete, care este conjuncturala si pe care majoritatea oamenilor o pot depasi singuri. Un autor american spunea ca depresia este atat de raspandita, incat poate fi denumita „guturaiul psihiatriei”. Se spune, de altfel, ca ea este boala viitorului. Statisticile atesta ca in SUA unul din trei cetateni a suferit macar o data un episod depresiv si a solicitat sprijin de specialitate. Dar depresia nu se manifesta egal. Unele forme sunt mai usoare, altele grave. Ea este foarte frecvent intalnita la ora actuala, mai ales in Europa si America, in special datorita stresului accentuat.

In linii mari, diferentiem doua tipuri de depresie: depresia reactiva, provocata de stres, aparuta in urma unor evenimente traumatizante: moartea cuiva drag, divort, pierderi materiale, somaj, probleme familiale etc. (depresia reactiva poate fi cauzata si de un stres cumulat) si depresia majora, numita si depresie psihotica, care este de domeniul psihiatriei. Aceasta depresie are o cauzalitate biochimica, genetica si alte cauze inca necunoscute. Metaforic vorbind, depresia majora este un „defect de hard”, nu de soft si tine mai mult de structura interna a individului. Din acest motiv, mai degraba psihiatrii, decat psihologii, pot ajuta pacientul.


— Se vorbeste si despre o depresie sezoniera, influentata de schimbarea anotimpurilor. Ce anume cauzeaza melancolia de toamna?

— Intr-adevar, exista o corelatie intre schimbarea anotimpurilor si starile noastre psihice, desi nu stiu sa se fi facut studii sistematice pe aceasta tema. Cu toate acestea, numai si din practica psihoterapeutica, imi pot da seama ca depresiile, in general, sunt mai accentuate toamna si iarna si mai putin accentuate in perioadele de primavara-vara. De altfel, se stie ca in tarile nordice - unde ziua este mai scurta, deci exista lumina mai putina, din cauza pozitiei geografice - predomina depresia, pe cand in tarile cu soare, depresia este mai rara. Poate ca aceasta componenta ne influenteaza si pe noi in aceeasi masura! Ca sa nu mai punem la socoteala faptul ca peisajul devine dezolant, odata cu caderea frunzelor, iar frigul este si el un factor de stres!


— Cum se manifesta depresia clinica?

— Medicii vorbesc despre o depresie clinica, cand starea de neputinta si sfarseala dureaza minimum doua saptamani, timp in care se manifesta, majoritar, urmatoarele simptome: schimbare brusca de apetit care duce fie la pierdere, fie la surplus de kilograme; insomnie sau stari persistente de somnolenta; incetineala verbala si fizica, bolnavul are nevoie de mult timp pentru a efectua obligatiile cotidiene (pot aparea insa si reactii inverse, de iritare, neputinta de a sta linistit); oboseala accentuata; lipsa de speranta, de incredere in sine, sentimente de vinovatie.


— Puteti descrie un caz?

— In ceea ce priveste depresia majora, ne putem afla in fata unui subiect caruia ii merge bine, nu are niciun motiv evident de stres si, deodata, intra nejustificat intr-o stare din care nu mai poate iesi. Poate fi un om de afaceri de succes, caruia afacerile ii merg bine, are o sotie frumoasa, copii reusiti si, deodata, este cuprins de depresie si se sin*cid. Practic, actul fatal nu se justifica prin statutul subiectului si evenimentele din preajma lui. Pe de alta parte, sunt subiecti carora le-au murit copiii, si-au pierdut averea, au mai stat si prin inchisoare, au trecut prin calamitati si totusi nu reactioneaza depresiv atat de puternic.

Depresia de stres este mult mai zgomotoasa. Subiectul plange, se vaita, cere ajutor - in general, se agata de ceilalti. In schimb, persoana care se confrunta cu o depresie majora are o suferinta muta: este ca o masca, are o figura impietrita si, in cazurile cele mai grave, nu reactioneaza la niciun stimul extern. S*icidul este frecvent intalnit la aceasta categorie de pacienti. Riscul practicarii lui este mult mai mare la debutul depresiei sau catre sfarsit. In mod paradoxal, dupa ce persoana a fost tratata, dupa ce este scoasa din aceasta stare de apatie si lipsa de reactivitate, capata putina forta si poate sa-si duca la indeplinire actul fatal.


— Depresia are si o radacina genetica? Starile depresive se transmit de la parinti la copii?

— Evident. In general, in domeniul psihologiei, noi avem de-a face cu o dubla determinare: pe de o parte, exista o determinare genetica si pe de alta parte, avem o determinare de mediu social. Un parinte depresiv va avea un copil depresiv si pentru ca ii ofera acestuia un model depresiv. Practic, este vorba de aproximativ 50% ereditate si 50% mediu social. De exemplu, daca un copil a avut o mama foarte anxioasa, atunci el poate privi viata prin aceasta grila, poate trai cu ideea ca lumea este un loc foarte periculos si devine anxios, se sperie usor si se blocheaza. La fel este si in cazul depresiei... Copiii isi vad modelul parental mereu trist, fara ca macar o data sa zambeasca sau sa rada cu pofta si cred ca aceasta e normalitatea. Practic, se dezvolta intr-un mediu depresiv, care cu siguranta le va influenta negativ viata de adulti!


— Lipsurile materiale, mai ales in contextul crizei prin care trecem, sunt o cauza frecventa de stres. Valoarea salariilor a scazut, multi oameni au ramas fara serviciu si nu-si mai pot plati creditele... In plus, televiziunile dau numai stiri alarmante, menite parca sa ne tulbure si mai tare echilibrul psihic precar: creste pretul gigacaloriei, benzina s-a scumpit... Contextul in care traim duce si el la depresie?

— Fara indoiala! Persoanele depresive isi agraveaza starea, iar persoanele sanatoase pot face o depresie reactiva, de stres, numai la gandul ca se vor confrunta cu problemele cauzate de scumpiri, mai ales ca este din ce in ce mai greu sa ne descurcam, in conditiile in care toate preturile sunt „europene”, dar salariile au ramas „romanesti”! Totusi, reactiile la stres nu sunt neaparat de coloratura depresiva. Ele pot sa se manifeste prin anxietate, sub forma de atacuri de panica (agorafobie, fobii specifice), cu simptomatologie somatica ori psihosomatica, sau toate combinate. Ca simptomatologie psihosomatica, poate sa apara un ulcer, o boala cardiovasculara, fenomene dermatologice (prurit, psoriazis etc.). Unii cercetatori sunt de parere ca si cancerele au la baza reactii de tip psihosomatic si ca exista un stres declansator undeva, in antecedente...


— In ce consta tratamentul depresiei?

Tratamentul pentru depresie merge pe doua linii principale. In cazul depresiei psihotice (despre care nu vreau sa insist, deoarece aceasta este caracteristica bolilor psihice majore) este indicat tratamentul medicamentos psihiatric, cu antidepresive, pentru ca acest tip de depresie se caracterizeaza printr-un mare risc s*icidal. De aceea, ca psiholog si psihoterapeut, recomand persoanelor pe care le suspectez de depresie majora consultul psihiatric. Si in aceste cazuri se poate face psihoterapie, dar numai ca tratament adjuvant. Imbucurator este faptul ca medicamentele antidepresive mai noi nu mai au chiar atat de multe efecte secundare cum aveau cele vechi.

In cazul depresiei de stres, mai usoara, putem lucra, de multe ori, numai cu psihoterapie, fara sa fie nevoie si de un tratament psihiatric. Exista si varianta combinata, cu tratament psihiatric usor si psihoterapie, care da rezultate foarte bune. Utilizam in tratament tehnici psihoterapeutice de profunzime, cum ar fi psihanaliza freudiana si tehnicile derivate din aceasta. De asemenea, putem apela la psihoterapia cognitiv-comportamentala, de scurta durata si cu efecte mai rapide. Mai exista si linia terapiilor umaniste sau experientiale, care sunt foarte interesante, dar sunt mai complexe, solicita mai mult timp si au costuri mai ridicate.


— Ce presupune psihoterapia? In cadrul acesteia, faceti subiectul sa-si constientizeze greselile si sa le indrepte?

— Psihoterapia cognitiv-comportamentala pleaca de la ideea ca nu imprejurarile exterioare, ci maniera in care individul le interpreteaza creeaza stari afective negative si comportamente de tip disfunctional. Metaforic vorbind, psihoterapia cognitiv-comportamentala are la baza teoria „sticlei pe jumatate pline”, si asta pentru ca o imprejurare poate fi privita in mai multe feluri. Chiar si situatiile grave pot fi privite atat ca niste catastrofe, cat si ca niste situatii neplacute, care pot fi insa depasite.

Psihoterapia cognitiv-comportamentala functioneaza mai bine in situatiile simple. De pilda, un tanar pe care l-a parasit iubita poate intra in depresie. El isi spune ca niciodata nu o sa mai gaseasca o alta fata la fel de buna sau de frumoasa, ceea ce este total fals, pentru ca peste cateva luni sau un an, isi gaseste o fata mai buna sau mai frumoasa decat cea pe care a pierdut-o.

Practic, oamenii au uneori tendinta de exagerare a evenimentelor. La fel e si cu pierderea slujbei. Sigur ca nimeni nu se bucura ca si-a pierdut locul de munca, dar nu se stie niciodata... Poate reprezinta chiar oportunitatea sa-si gaseasca o alta slujba, mult mai interesanta si mai bine platita. In momentul in care individul percepe lucrurile numai in sens negativ, atunci si capacitatea sa de adaptare este redusa, pentru ca se demobilizeaza si nu mai are capacitatea de a face fata acestor situatii. Degeaba te plangi ca s-a intamplat un lucru neplacut; trebuie sa vezi ce ai de facut, cum poti sa depasesti situatia. Si atunci, prin terapie, explicam pacientului ca aceste stari afective negative, printre care si depresia, sunt datorate interpretarii imprejurarilor, atitudinilor fata de situatie si astfel il ajutam sa-si modifice gandurile negative. Practic, identificam gandurile negative (subiectul este chiar invitat sa-si monitorizeze gandurile negative), dupa care el va lupta impotriva lor prin tehnici verbale, de tip dialog socratic. Ce argumente ai ca nu o sa-ti mai gasesti niciodata serviciul potrivit? Ce te face sa crezi ca niciodata n-o sa se intample acel lucru? Ce te face sa crezi ca este o catastrofa si ca niciodata nu vei mai fi fericit sau multumit? Dupa combaterea acestor ganduri negative, ele sunt inlocuite cu ganduri alternative, realiste.


— Practic, aceste ganduri „pozitive” sunt induse de psihoterapeut?

— Prin discutii si dialog, pacientul singur este capacitat sa gaseasca aceste ganduri alternative. Pacientul exerseaza sa interpreteze diverse imprejurari prin prisma acestei noi atitudini fata de viata. Gandurile negative au un caracter situational, ele tin de imprejurarile concrete de viata. In spatele acestora stau asa-numitele convingeri disfunctionale de baza, care sunt un fel de scheme cognitive, formate inca din copilarie, sub influenta figurilor importante parentale sau educationale. Aceste convingeri functioneaza ca un fel de grile, prin intermediul carora noi privim realitatea. De exemplu, daca un copil a avut parte de o mama perfectionista, el isi poate forma convingeri de felul urmator: „Eu trebuie intotdeauna sa fac totul perfect, sa fiu primul la sport sau invatatura etc. Daca nu fac aceste lucruri, sunt un ratat”. Iar acest lucru ii blocheaza dezvoltarea. Orice esec il va resimti mult mai grav, ceea ce il va afecta profund. Si pentru ca nimeni nu poate face lucrurile perfect, sigur ca va avea parte de mai mult stres decat o persoana care nu are o astfel de convingere.

In general, tehnicile sunt verbale, dar terapia cognitiv-comportamentala are marele avantaj ca poate utiliza si relaxarea sau anumite tehnici de desensibilizare. Acestea din urma se folosesc mai ales in cazul fobiilor, atunci cand familiarizam subiectii cu stimulii care le produc anxietate. De asemenea, ne putem folosi si de terapia asertiva, prin care subiectii timizi sunt invatati sa-si spuna punctul de vedere.

Si hipnoza este interesanta, mai ales pentru pacientii usor hipnotizabili, pentru ca le putem induce anumite sugestii cu continut pozitiv. Hipnoza poate sa reprezinte o tehnica de psihoterapie independenta, dar cel mai frecvent este folosita in cadrul altor forme de terapii scurte. In hipnoza, creste foarte mult sugestibilitatea. Pacientul depresiv are, in general, o grila negativa de a privi trecutul, depresivul se intoarce mai mult spre necazurile pe care le-a avut in trecut si ignora bucuriile sau succesele. Uita ca a terminat cu bine liceul, a intrat cu brio la facultate, are o casa frumoasa, are copiii sanatosi, are tot ce-i trebuie. In schimb, vede numai ceea ce nu a mers in viata lui. In stare de hipnoza, i se poate sugera sa se concentreze predominant asupra aspectelor pozitive ale existentei, iar el o va face automat, pentru ca ideea se implementeaza undeva in subconstient, ca un program intr-un computer. La fel se poate proiecta si viitorul, in sensul ca, de regula, depresivul nu vede nicio solutie - el spune ca i se pare ca are un zid in fata si nu vede nicio iesire. In momentul in care este sub hipnoza, i se poate sugera faptul ca exista o solutie. De exemplu, unui depresiv i se poate sugera in transa ca se afla intr-un tunel intunecat si undeva in fata se vede o luminita. Este o metafora care sugereaza de fapt ideea ca exista iesire. Problema este ca hipnoza nu are o scara foarte mare de aplicabilitate, pentru ca nivelul de hipnotizabilitate este diferit de la individ la individ si nu toti reactioneaza la astfel de abordari. In aceste cazuri, putem recurge, in schimb, la relaxare, la tehnici de imaginatie dirijata, care pot contribui inclusiv la restructurarea atitudinala a pacientului. Toate acestea se combina intr-un demers psihoterapeutic realizat dupa un plan foarte bine structurat.


— Cat dureaza psihoterapia, in cazul unei depresii de stres?

— In general, tratamentul necesita, in medie, 16-20 de sedinte, timp in care pacientul incepe sa se simta mai bine, sa abordeze altfel realitatea.


— Alimentatia conteaza in cadrul tratamentului depresiei?

— In anumite limite, da. Este de dorit o alimentatie mai curand naturista, dar fara exagerari, pentru ca daca persoana respectiva mananca numai grau incoltit, asta cu siguranta nu o va ajuta, ci ii va spori frustrarile. Conditia de baza este ca persoana sa manance cu placere, dar sa aiba un regim cumpatat. Recomand evitarea mancarurilor fast-food.


— Ce ar trebui sa faca persoanele depresive, pe langa aceste tratamente si terapii?

Depinde de fiecare caz in parte si de particularitatile psihice individuale, pentru ca rareori depresia este un simptom singular. De regula, ea este insotita de alte simptome, cel mai frecvent de anxietate. Mai apar tulburari de somn, de apetit, de concentrare a atentie, de memorie etc. - si atunci nu poti sa dai o reteta generala. Cine are posibilitatea, ar fi bine sa se adreseze unor cabinete de specialitate. Cine nu are, trebuie sa incerce sa-si cultive aceasta capacitate de a accentua partea buna a lucrurilor, sa vada sticla pe jumatate plina, sa aiba o atitudine religioasa deschisa, pozitiva, sa faca sport, mai ales daca este vorba de persoane foarte tinere. Recomand activitatile sportive, pentru ca induc o stare de bine si, mai mult, contribuie la modul in care arata pacientul, ceea ce la tineri este foarte important. Se stie ca depresivii au tendinta sa se neglijeze. Atunci, daca am in tratament o doamna, o trimit si la sport, si la coafor, si la cosmetica, si la cumparaturi, iar asta o ajuta: o face sa-i creasca respectul de sine si astfel poate sa depaseasca mai usor depresia.


— Ce alte complicatii induce depresia, in afara de s*icid? Unii oameni cad in capcana bauturii sau a drog*rilor, incercand sa uite de probleme...

— Da, se poate recurge la alcool sau drog*ri, ceea ce constituie o problema majora. La fel, apar complicatii datorate implicatiilor sociale pe care le determina depresia. O persoana depresiva care si-a pierdut serviciul are putine sanse sa-si gaseasca un nou loc de munca, mai ales daca depresia persista. Iar faptul ca nu are serviciu ii adanceste depresia... Si atunci, intra intr-un cerc vicios, din care nu mai reuseste sa iasa. Nu mai poate sa faca anumite lucruri si, cu cat nu le face, cu atat boala se agraveaza... Iata de ce, uneori, auzim de cazuri de s*icid din cauza faptului ca cineva a ramas fara locul de munca, fara posibilitati de intretinere a familiei! E trist ca se intampla astfel de tragedii!


— Poate fi prevenita aparitia depresiilor?

— Depresiile se pot preveni prin programe de dezvoltare personala, prin programe educationale, in care copiii si adolescentii sa fie invatati sa aiba o atitudine constructiva fata de existenta. La fel de importante sunt si conceptiile religioase, privite in sens larg si deschis. Mie, de pilda, mi-e mult mai usor sa lucrez cu pacientii care cred in Dumnezeu, decat cu atei, pentru ca ei macar se bazeaza pe ajutorul divin. Sigur, nu am in vedere acele prescriptii ale unor prelati mai putin scoliti, care le tot vorbesc oamenilor numai despre pacate si pedeapsa lui Dumnezeu, care astfel ii culpabilizeaza si mai mult pe oameni si chiar ii indeparteaza de Biserica! Apreciez acei prelati care pun accent mai ales pe dragoste, iubire, credinta, speranta. Si astfel, credinta poate ajuta individul sa fie mai putin depresiv, pentru ca daca ai credinta in Dumnezeu este clar ca orice problema este mai usor de depasit si chiar si psihoterapia merge mai bine, pentru ca oamenii au speranta, nu sunt disperati. De asemenea, este binevenita si prohibitia s*icidului, data de credinta crestina...

Putem evita chiar si factorii depresivi prin restructurarea atitudinala, dar aici trebuie putin ajutor. Pacientii trebuie invatati sa treaca peste stres. Daca seful nu e multumit de tine si te-a certat, daca te-a barfit o colega, daca ai picat un examen, nu trebuie sa „pui la suflet” toate fleacurile... Acestea sunt evenimente minore, prin care omul isi construieste singur depresia. Fiecare persoana trebuie sa invete sa aiba prioritati. Exista situatii grave, fara tagada, dar oamenii, de multe ori, se supara mai mult din fleacuri: ca s-au enervat in trafic, ca au luat amenda, ca i-a inundat vecinul - toate acestea sunt situatii peste care se poate trece, nu ar trebui sa devina catastrofe; sunt lucruri neplacute, dar care nu trebuie neaparat sa ne intoarca pe dos!


— Totusi, au fost cazuri care, desi banale, au ajuns la dezastre, cum ar fi cazul unei adolescente care nu a luat bacalaureatul si s-a sin*cis...

— Parerea mea este ca fata avea o problema despre care nu se stia, iar mai devreme sau mai tarziu, tot s-ar fi intamplat ceva, iesea la suprafata cumva, pentru ca o gramada de copii nu au luat bacul si totusi nu s-au sin*cis. Nu putem depista din timp aceste probleme, pentru ca factorul genetic nu merge totdeauna liniar, de la parinte la copil, putea sa aiba pe altcineva in familie cu depresie. Cine se sin*cide pentru o astfel de problema este clar ca are o suferinta psihiatrica! Repet, sunt oameni care au trecut prin lucruri groaznice si nu s-au sin*cis!


— In ultima vreme este la moda generatia „Emo” - acei adolescenti vesnic tristi, care deseori se automutileaza sau chiar ajung la s*icid. Ce este in neregula cu acesti copii?

— Nu este o moda, ci un model prost, preluat din Occident. Dupa parerea mea, de multe ori se pot intampla lucruri tragice prin contagiune. Exista situatii in care intentia de s*icid nu este reala, ci este vorba de un s*icid demonstrativ. Tanarul respectiv vrea sa atraga atentia familiei, anturajului sau iubitei, asupra sa.


— Ce-i poate ajuta pe oamenii depresivi, pe langa terapie? O comedie la cinematograf sau o piesa umoristica de teatru ar putea sa le diminueze depresia?

— Depinde de tipul depresiei. Daca avem de-a face cu o depresie majora, profunda, atunci numai de umor nu-i arde omului. Mai mult, poate chiar sa-i faca rau. Nu trebuie creat un efect paradoxal, pentru ca daca persoana este disperata si noi o trimitem la o piesa comica, se poate produce o reactie contrara. In schimb, pentru depresia reactiva se recomanda frecvent, mai ales in programele de psihoterapie, ca omul sa-si faca mici placeri, mici bucurii. Eu le dau sarcini pacientilor mei: in fiecare saptamana sa-si faca macar o bucurie din ceea ce le facea placere inainte: sa-si cumpere ceva, sa mearga undeva in natura, sa se intalneasca cu prietenii etc. Aceste „trucuri” nu se recomanda in puseul depresiv major, ci numai cand persoana incepe sa iasa din starea depresiva.

Foarte utile in combaterea depresiei, mai ales pentru batranii singuri, sunt animalele de casa, in special pisicile. Se stie ca animalele au un efect benefic, calmant asupra psihicului uman si de aceea le recomand cu caldura. De altfel, in SUA s-a si dezvoltat o ramura de terapie cu animale: exista centre specializate pentru copii si batrani, in care se folosesc in scop terapeutic caini, pisici si delfini. Iar rezultatele sunt peste asteptari!


— Cat de important este rolul familiei si al prietenilor in scoaterea unei persoane depresive din aceasta stare?

— Este foarte important, cu conditia ca persoanele apropiate depresivului sa faca ceea ce trebuie. De multe ori, ei incearca sa mobilizeze pacientul, spunandu-i: "„Hai, ca nu ai nimic, astea sunt prostii, degeaba esti trist, ca nu ai niciun motiv, mobilizeaza-te!”. Ori, acestea sunt exact cuvintele care nu trebuie spuse unui depresiv, pentru ca el pur si simplu nu se poate mobiliza! Familia, daca il sustine cu adevarat, nu il preseaza si nu il cicaleste! Se poate cere sfatul unui psihoterapeut in aceste cazuri, care poate avea o contributie foarte importanta in recuperare. Acum, depinde si cum este familia respectiva, pentru ca daca avem de-a face cu o depresiva al carei sot este alcoolic, nu prea poate fi vorba de suport, ci de un factor de stres suplimentar, daca nu chiar principal. Studiile arata ca persoanele care au familie reactioneaza in general mai bine la terapie decat persoanele singure. Singuratatea reprezinta un factor favorizant pentru tulburarile de tip depresiv.


— Ce sfaturi aveti pentru cei care se confrunta cu astfel de situatii?

— In primul rand, trebuie sa constientizeze faptul ca se poate iesi din depresie, ca nu este o stare permanenta si ca pot beneficia de ajutor psihologic, mai ales ca acum exista si la noi o multime de cabinete specializate. Chiar si o consiliere de numai doua-trei sedinte poate fi utila, pentru niste sfaturi de viata, daca nu-si pot permite o terapie ceva mai lunga. Cei care au nevoie de un sprijin psihologic ar putea sa citeasca si cartile mele, dintre care mentionez: Psihoterapia de scurta durata, sau Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentala, carti ce contin tehnici de management al stresului si de control al depresiei, (Editura Trei) sau lucrari ale altor colegi psihologi sau medici (Iolanda Mitrofan, Daniel David, Ion Dafinoiu etc). Doritorii se pot adresa si colegilor care practica psihoterapia, iar cea mai simpla metoda este sa consulte pagina de internet a Colegiului Psihologilor din Romania (www.copsi.ro), unde sunt date adrese de cabinete de consilieri si terapeuti, cu specializarile lor. Avem o scoala foarte buna de terapie experientiala la Universitatea Bucuresti, una de hipnoza la Universitatea din Iasi, una de terapie cognitiv-comportamentala la Universitatea din Cluj. Nu exista un psiholog specializat numai in depresii - aceasta este doar una din multele tulburari emotionale tratate in cabinetele noastre specializate.

De asemenea, sa incerce sa-si optimizeze activitatea (daca se poate) si sa ia decizii bune, in masura in care acestea pot fi luate. De exemplu, daca lucrurile chiar nu merg intr-o casnicie, in ciuda tuturor eforturilor, nu trebuie sa se cramponeze de faptul ca au bunuri comune, ca au copii, ca sunt la o varsta la care nu mai vad nicio perspectiva de refacere a vietii... Din experienta terapeutica stiu ca este mai bine sa rupi raul de la radacina, decat sa ramai intr-o situatie fara iesire... Viata merge intotdeauna inainte. Eu, de exemplu, daca am stari de tristete sau descurajare, ma gandesc intotdeauna ca altora le este mai rau decat mie si ca, pana la urma, orice situatie negativa prin care treci este o incercare a destinului, care te face sa iesi intarit. Se spune ca ce nu te omoara te face mai puternic! De ce sa nu gandim optimist?

(*)=litera „u”

D-na psiholog IRINA HOLDEVICI poate fi contactata la Clinica MEDAS din B-dul Regina Elisabeta nr. 57, sector 5, Bucuresti, serviciul programari - tel. 021/9232
 

Fitoterapie orientala: Lectia de Feng Shui

 
Fitoterapie orientala: Lectia de Feng Shui
In medicina traditionala chineza, plantele si florile erau considerate ca intruchipari ale zeilor, menite sa apere sanatatea. Cine se indeparta de la ele se imbolnavea. Chiar daca apropierea pare usor fortata, principiul acesta se verifica, in zilele noastre, pas de pas.

De ce apar in secolul nostru atatea boli noi, incurabile, pentru care medicina nu are raspuns? De ce majoritatea oamenilor sufera de probleme intestinale, tulburari de circulatia sangelui, artrita, boli de ficat, cancere? Cauza principala este intoxicatia alimentara. Excesul de carne si de grasimi, insecticidele si pesticidele imprastiate pe campuri, colorantii, E-urile, conservantii, cafeaua, alcoolul...


La polul opus se afla plantele, florile, radacinile, frunzele, scoarta si seva copacilor, care contin substante active miraculoase, ce elimina otravurile din corp, ne curata ficatul si sangele, rinichii si intestinele, ne stimuleaza inima si creierul. Plantele ne ajuta sa restabilim buna functionare a organismului si sa ne amelioram starea de sanatate.


Fitoterapia

Si chinezii o considera o medicina blanda, neinvaziva, cu conditia ca omul sa creada in plante si sa traiasca in armonie cu ele. Milioane de oameni, in toata lumea, isi regasesc sanatatea si se mentin in forma datorita proprietatilor medicinale ale plantelor. Practica fitoterapiei exclude orice efect secundar, asociat, in mod obisnuit, medicamentelor de sinteza.

Folosirea plantelor este milenara si se afla in armonie, din toate punctele de vedere, cu fiinta umana. Dar chiar daca preparatele fitoterapeutice au o circulatie universala, fiecare tara are plantele ei si traditii de vindecare legate de ele. In ce priveste practicile Feng Shui, ele se bazeaza pe urmatoarele remedii:
  • Usturoiul - previne ateroscleroza si amelioreaza circulatia sangelui. Diminueaza valorile crescute ale colesterolului si trigliceridelor din sange si coboara tensiunea. In asociere cu cimbrul, este un bun vermifug.
  • Anasonul - utilizat in tulburarile digestive, inlatura flatulenta si actioneaza ca diuretic lejer. Excelent repulsiv contra insectelor in folosirea externa.
  • Anghinarea - evita formarea de calculi renali si are un efect benefic asupra vezicii biliare. Regenereaza sistemul hepatic, in caz de icter si de ciroza.
  • Cafeaua verde - stimuleaza activitatea fizica si intelectuala, are actiune antimigrenoasa. Ajuta la pierderea de kilograme, elimina constituentii poluanti din organism, ca fumatul in exces si poluarea atmosferica.
  • Bambusul - regenereaza articulatiile, stimuleaza tesutul osos, reconstituie cartilagiile in caz de artroza si protejeaza de osteoporoza.
  • Eucaliptul - chinezii il folosesc ca antiseptic, in caz de maladii respiratorii si urinare. Este febrifug si stimulant.
  • Noni - este planta cu mii de virtuti! Vindeca astmul si alergiile, afectiunile gatului si ale gurii, problemele pulmonare, digestive, durerile de cap, constipatia, elimina parazitii, inlatura oboseala.
  • Ginsengul - chinezii „jura” ca este planta longevitatii. Are o actiune tonica absoluta. Se utilizeaza intr-o multime de boli, dar mai ales in tratamentul oboselii, al slabiciunii, stres si batranete.
  • Papaia - favorizeaza digestia, trateaza faringitele si laringitele, iar in uzaj extern este un antiinflamator puternic, folosit contra celulitei.
  • Bujorul - chinezii trateaza cu el crampele musculare, astmul si epilepsia, guta.
  • Soia - protejeaza inima si arterele si reduce colesterolul rau. Ajuta la pierderea de kilograme. Ca aliment, inlocuieste carnea cu succes.
  • Ceaiul verde - diminueaza riscul cancerului de pancreas, de colon si de rect. Ajuta la eliminarea radicalilor liberi.
Balsamul de Tigru...

Pentru chinezi, marea cauza a bolilor este vantul. „Uleiul de vant” sau balsamul de Tigru este un remediu universal in sezonul rece. Se aplica pe piele, in jurul ombilicului si al nasului.

Bibliografie: AS verde. Foto: www.shamballanutricion.com


 

Linex Baby - reface echilibrul florei intestinale

 
Prospect Linex Baby: mod
Oricat de multa grija ai de bebelusul tau, echilibrul florei intestinale este fragil si poate fi distrus de numerosi factori, cel mai important fiind consumul de antibiotice.

Din pacate, antibioticele nu pot face diferenta dintre bacteriile patogene si cele benefice, astfel incat pot distruge si flora naturala de aparare a organismului.


Acest lucru poate cauza numeroase simptome neplacute, care pot sa apara in timpul tratamentului cu antibiotice:
→ diaree;
greata;
→ dureri abdominale.

De asemenea, consecintele dezechilibrului florei intestinale pot sa afecteze pe termen lung sanatatea copilului tau, cele mai frecvente simptome fiind:
→ tulburari de tranzit intestinal;
→ eruptii cutanate;
→ imunitate scazuta.

Linex Baby este special formulat pentru a proteja flora intestinala a copilului tau, chiar din prima zi de tratament cu antibiotic - contine Bifidobacteria BB12. Bifidobacteria este cea mai importanta tulpina bacteriana benefica din flora intestinala a bebelusilor si a copiilor mici.

Bacteriile benefice selectate, existente in compozitia Linex Baby, sunt prezente in laptele matern, fiind unele dintre primele bacterii care colonizeaza tractul intestinal al nou-nascutilor, din primele zile de viata.

Linex Baby este potrivit pentru copilul tau si usor de administrat pentru tine:
→ Nu are gust si miros.
→ Linex Baby nu se dizolva in alimente fierbinti.
→ Poate fi administrat impreuna cu alimente sau lapte.
→ Linex Baby se administreaza pe toata durata tratamentului cu antibiotic si 1-2 zile dupa terminarea acestuia, la 3 ore distanta fata de administrarea antibioticului.
→ Se administreaza un singur plic pe zi copiilor cu varsta sub 2 ani*/1-2 plicuri pe zi copiilor cu varsta peste 2 ani.

*Se recomanda consultarea medicului specialist inaintea administrarii Linex Baby la nou-nascuti.

Acest produs este un supliment alimentar. Va rugam sa cititi cu atentie informatiile din prospect sau din ambalaj. Daca apar manifestari neplacute, consultati medicul sau farmacistul.

Nu se recomanda administrarea de medicamente fara consult medical. Cititi pentru a va informa asupra indicatiilor, modului de utilizare sau reactiilor adverse!



 

Tipuri de anevrisme, diagnosticul si tratamentul anevrismelor

 
Tipuri de anevrisme, diagnosticul si tratamentul anevrismelor

Diagnostic clinic

Dilatatie cilindrica sau sacciforma a unei artere mari sau mijlocii produsa de ateroscleroza, lues, periarterita nodoasa (Küssmaul), lupus eritematos.

Anevrismul de aorta se localizeaza de predilectie pe crosa.

Anevrismul de crosa ramura ascendenta este de obicei de natura luetica si are o simptomatologie bogata: tuse (compresiune de cai respiratorii superioare sau de nerv pneumogastric); disfonie (compresiune de recurent); edem in pelerina (in anevrisme mari care comprima cava superioara); durere coronariana sau prin erodare costala sau compresiune de nervi senzitivi; sindromul Claude Bernard-Horner (miozis, ingustarea deschiderii palpebrale si enoftalmie).


Anevrismul de crosa ramura descendenta si toracic nu au expresie clinica si sunt descoperite prin M.R.F. si Rx. cardiopulmonara.

Anevrismul abdominal se poate uneori palpa si se constata expansiunea sistolica, intarzierea pulsului arterei pedioase fata de radiala.


Diagnostic diferential

Aortografia arata forma, marimea si localizarea exacta in vederea operatiei chirurgicale. R.B.W., electroforeza proteinelor si lipidelor, biopsia musculara determina etiologia anevrismului.

Riscuri: embolii in marea circulatie (rinichi, splina, artere mezenterice, creier sau membre); ruperea anevrismului urmata de hemopericard sau hematom toracoabdominal; anevrism disecant cu decolare larga a tunicilor aortei exprimat prin dureri precordiale, toracolombare si in membrele inferioare, cu disparitia pulsului femural.


Tratament

Tratamentul este etiologic (antiluetic, antiarterioscleros sau anticolagenozic) si chirurgical (bypass, rezectie cu proteza sau imbracarea anevrismului cu material plastic).

Anevrismul arteriovenos este rareori congenital, mai ales posttraumatic (prin hematom periarterial organizat). Se traduce clinic prin: freamat sau vibratie la palpare, iar auscultator, suflu sistolic; dilatatii venoase, varice, edem in regiunea invecinata; insuficienta cardiaca hiperkinetica prin marirea volumului sanguin.

Anevrismul intracranian se poate localiza in orice parte a encefalului, mai frecvent in imediata vecinatate a poligonului Willis, generand prin rupere hemoragia meningee (febra, redoare de ceafa, semnul Kernig si Brudzinski pozitiv, L.C.R. sanguinolent sau xantocromic) sau migrena simptomatica, evidentiata prin arteriografia cerebrala.

Tratamentul este neurochirurgical.

Foto: medicinas.ro


 

Abcesul si gangrena pulmonara

 
Diagnosticul si tratamentul abcesului pulmonar si a gangrenei pulmonare

Diagnostic clinic

Abcesul si gangrena pulmonara sunt cauzate de embolie septica, reflux gastroesofagolaringian (in narcoza sau interventii nazodentofaringiene), bronhopneumopatii stafilo- sau streptococice. Simptomele cardinale sunt:
→ Frisoane, febra, leucocitoza si neutrofilie.
→ Junghi toracic, dispnee, tuse.
→ Semne clinice de condensare pulmonara.
→ Vomica la 1-2 saptamani de la debut cu miros putred sau fetid in caz de gangrena.


Diagnostic paraclinic

→ Sputa cu leucocite alterate, fibre elastice, flora microbiana bogata, fara B.K.
→ Rx.: condensare pulmonara, iar dupa vomica, imagine hidroaerica cu nivel de lichid.


Diagnostic diferential

Trebuie diferentiate de caverna tuberculoasa (anamneza lunga, modificari pulmonare intinse bilaterale, B.K. prezent). Aspergilomul sau micetomul au aspect scopic de limba de clopot. Poate fi si consecinta unei tumori bronhopulmonare, de aceea control clinic si radiologic prelungit.


Tratament

Antibioterapie specifica dupa antibiograma. Instilatii endobronsice cu aceleasi antibiotice sau, la cele periferice, injectii transtoracice in abces dupa evacuarea puroiului. Drenaj postural dupa localizare (cele de baza cu flexiunea trunchiului in fata, cele de lob mijlociu sau inferior culcat pe partea sanatoasa, cu capul in jos). Corticosteroizi (doze mici) pentru prevenirea deformarilor bronsice.

Foto: www.medtorrents.com