Crizele de ulcer: factori agravanti, plante cicatrizante gastric

 
Indicatii utile pentru crizele de ulcer

Aproximativ 10% dintre barbati si o femeie din 15 dezvolta boala de-a lungul vietii, fiind semnalata cu precadere in jurul varstei de 30 de ani. Ulcerul duodenal implica structura anatomica situata la jonctiunea dintre stomac si intestinul subtire, intalnindu-se in aproape 90% din cazuri, forma gastrica a afectiunii traducand o leziune la nivelul mucoasei ce tapeteaza principalul organ digestiv. Acest tip de eroziune, care nu masoara mai mult de cativa milimetri patrati, asa-numita ulceratie, poate fi partiala sau totala (cu perforatie).

Fiind caracterizat de o rana, ulcerul implica durerea. Manifestarea majora generata de ulcerul duodenal este descrisa adesea ca o arsura, cel mai frecvent in capul pieptului, uneori migrand pana in mijlocul spatelui. La unii suferinzi se poate atenua dupa ce mananca putin, reaparand la trei-patru ore postprandial si persistand pana la urmatoare masa. Se poate accentua pe parcursul noptii, perturband serios somnul.

Ulcerul gastric provoaca crize caracterizate de o durere abdominala ascutita, de obicei la o jumatate de ora dupa micul dejun, ce se intensifica in timpul zilei. Episoadele se intind pe durata a cateva zile si revin periodic, in ambele cazuri, toamna constatandu-se acutizari. Alte simptome pot fi greturile, eructatiile acide (acre), chiar vomismentele, tulburarile digestive (diaree, constipatie), pierderea apetitului si implicit slabirea.

Regimul alimentar cu rol curativ trebuie individualizat, in functie de toleranta pacientului la anumite alimente.

O dieta corecta cuprinde sucuri alcaline, obtinute din varza, cartofi, morcovi, sfecla rosie, castraveti etc. In momentele de apogeu ale bolii chiar se recomanda consumul exclusiv al acestor sucuri, vreme de doua-trei zile, pentru a reduce aciditatea gastrica. O alta varianta ar fi: cate 50 ml suc de varza alba inainte cu 30 de minute de fiecare masa, iar la o ora dupa, aceeasi doza de suc de cartofi.

Buni sunt si cartofii fierti in coaja - nu prajiti sau amestecati cu sosuri! La fel migdalele dulci. Acestea din urma formeaza o pelicula protectoare a mucoasei gastrice, reduc secretia de pepsina si inlatura durerile. Doza recomandata este de 35 g de doua ori pe zi. Daca implicata nu este Helicobacter pylori, rol calmant are laptele; este ideal sa se bea pana la un litru pe zi. Nu se stie prin ce mecanism, neutralizeaza acidul clorhidric din stomac in numai 20 de minute de la ingerare, apoi ajuta la sintetizarea unor substante care au ca rezultat atenuarea durerii.

Albusul batut spuma, fara zahar, consumat zilnic in trei-patru reprize, are de asemenea efect linistitor. Sunt necesare pana la cinci albusuri pe zi, cinci zile la rand.

Sunt recomandate: painea alba mai uscata, carnea de vita, de vitel, de pasare (fiarta sau bine fripta), pestele slab (stiuca, salau, biban), grisul cu lapte, branza de vaci, urda, casul dulce, telemeaua desarata, chefirul, iaurtul, soteurile, pireurile de legume, compoturile neindulcite. Supele-crema se pot dovedi un excelent pansament gastric. Se obtin din legume fierte (morcovi, patrunjel, ceapa, telina, cartofi), ce sunt apoi pasate.


Trucuri profilactice

  • Luati mesele principale pe cat se poate la aceleasi ore in fiecare zi.
  • Evitati ca in timp ce mancati sa va enervati, sa cititi, sa priviti la televizor sau sa purtati discutii in contradictoriu.
  • Mestecati indelung alimentele, pentru a face mai usoara digerarea lor.
  • Nu va supraincarcati stomacul: mai bine consumati portii mici si mai numeroase (patru-cinci mese pe zi).
  • Renuntati la fumat sau macar reduceti numarul tigarilor fumate zilnic.
  • Nu exagerati cu alcoolul si fiti ponderati in privinta bauturilor care contin cofeina.

Factori agravanti

Urmatoarele elemente pot contribui la accentuarea bolii deja existente, dar nu o pot cauza:
  • Fumat. Nicotina si alte substante nocive inhalate prin fumat ajung si in sange. Se pare ca duc la sporirea secretiei de suc gastric, influenteaza negativ procesul de reinnoire a mucoasei gastrice, incetinind irigarea circulatorie a acesteia.
  • Alcool. Consumul excesiv de licori bahice are un efect cert nefast asupra mucoasei digestive. Insa, contrar unei idei preconcepute, rolul pe care il joaca in agravarea bolii ulceroase este mai mic decat cel al fumatului.
  • Stres. Multa vreme acuzat ca principal responsabil al aparitiei ulcerului duodenal, stresul s-a vazut detronat de catre infectarea cu Helicobacter pylori. Acum, surmenajul si anxietatea sunt considerate ca fiind doar agravante ale crizelor.
  • Factori ereditari. Cazurile de ulcer semnalate intr-o familie se traduc printr-un risc crescut in a dezvolta boala si la alti membri.
  • Unele afectiuni asociate. Cel mai frecvent acuzate sunt maladia Crohn si cirozarea ficatului.
  • Alimentatie incorecta. Medicii recomanda ca suferinzii de ulcer sa evite condimentele iritante (piper, boia, mustar, hrean etc), cafeaua, grasimile animale, sa privilegieze fructele si legumele proaspete, ca si fibrele vegetale. Respectarea unui orar de masa pare, de asemenea, sa reduca intensitatea ulcerului.
  • Sedentarism. Un studiu danez efectuat pe un lot de 2416 persoane atribuie un rol anti-ulceros, deci pozitiv, activitatii fizice consecvente.
  • Odihna insuficienta. Privarea de somn si munca nocturna sunt factori agravanti.

Plante cicatrizante gastric

  • Aloe. Tinctura obtinuta din 100 g frunze tocate, macerate in 400 ml alcool de 70°. Se iau cate 10 picaturi de trei ori pe zi.
  • Busuioc. Infuzie dintr-o lingurita de pulbere de frunze la o cana cu apa clocotita. Se lasa vasul acoperit 10-15 minute, apoi se strecoara. Se beau trei cani pe zi.
  • Coada-calului. Decoct dintr-o lingurita de planta maruntita la o cana de apa. Se fierbe amestecul 15 minute, apoi se strecoara. Se bea in cursul unei zile.
  • Coada-soricelului. Decoct din 10 g flori si frunze uscate la un litru de apa. Se fierbe pana cand cantitatea de lichid scade la jumatate si apoi se strecoara. Se bea intreaga cantitate intr-o zi, in trei reprize.
  • Dud. Infuzie din doua linguri de frunze maruntite la o cana cu apa clocotita. Se lasa vasul acoperit 10 minute, apoi se strecoara. Se beau doua cani pe zi.
  • Galbenele. Infuzie din doua lingurite de flori peste care se toarna o cana cu apa clocotita. Se lasa vasul acoperit 15-20 de minute, apoi se strecoara. Se bea intreaga cantitate in mai multe reprize, inaintea meselor.
  • Lemn-dulce. Macerat la rece, obtinut din doua lingurite de radacina maruntita la o cana de apa. Se bea in cursul unei zile.
Dr. Alexis Cochino, asistent universitar UMF Carol Davila - Medicina naturista nr. 9 (169); Foto: youthgoogly.com


Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa