Difteria cutanata: cauze, simptome, tratament

 
Informatii medicale despre difteria cutanata

Difteria cutanata reprezinta manifestarile produse la nivelul tegumentelor de catre Corynebacterium diphtheriae (bacilul Loeffler). Localizarea cutanata si pe alte mucoase decat cea bucala a difteriei este rara. Se intalneste la sugari si, mult mai rar, la copilul mai mare, avand, de obicei, o evolutie benigna. Rinita difterica poate constitui, uneori, manifestarea initiala si principala a difteriei sugarului. Alteori, poate ramane singura manifestare. Localizarile cutanate, desi rare, merita sa fie cunoscute, deoarece, ignorate, pot fi punctul de plecare al unor epidemii familiale sau in crese, camine etc.


Etiopatogenie

Leziunile cutanate si mucoase extrabucale pot avea o patogenie dubla: fie secundara prin antoinoculare de la o angina sau o rinita, fie primitiva prin contaminarea cutanata directa de la bolnavi cu angina sau purtatori sanatosi. Bacilul Loeffler nu patrunde prin pielea sanatoasa, ci infecteaza, de obicei, tegumentul alterat (inflamatii banale, eroziuni, ulceratii, plagi). Difteria cutanata a devenit azi o raritate din cauza profilaxiei afectiunii prin vaccinare sistematica.


Simptomatologie

Localizarile cutanate ale difteriei imbraca doua aspecte mai obisnuite, de ulcer si de intertrigo si, foarte rar, alte forme. Lipsite de specificitate morfoclinica, leziunile sale sunt destul de greu de diagnosticat cu atat mai mult cu cat, de regula, evolueaza benign, cu rasunet slab asupra starii generale. Totusi, in timpul din urma unii autori insista asupra unor particularitati clinicoevolutive ce ar putea face sa ne gandim la natura infectioasa difterica a unor leziuni: sangerarea, caracterul eroziv mai accentuat decat in leziunile banale pe care le simuleaza, edem al tesuturilor subiacente si coexistenta fenomenelor generale care, desi discrete de cele mai multe ori, sunt oarecum anormale pentru o dermatoza banala.

Ulcerul difteric este putin adanc, bine delimitat, rotund, avand marginile infiltrate si inconjurate de un halou inflamator. Un semn important de diagnostic este anestezia temporara la inteparea cu acul a zonei imediat vecine, care se produce in urma atingerii terminatiilor nervoase de catre toxina difterica.

In forma intertriginoasa, cu localizare mai frecventa in pliul retroauricular si genitocrural, se descriu eroziuni acoperite de un depozit cenusiu grasos, mai rar de false membrane; pielea este infiltrata de edem si exista tendinta la sangerare. De regula, se produce o adenopatie satelita dureroasa.

Atingerile sistemice in difteria cutanata sunt, in general, rare si numai in formele grave; ele sunt neurologice si cardiace si servesc adesea la diagnosticul retrospectiv al difteriei.


Diagnosticul diferential

Cu dermatozele banale pe care le simuleaza (eczema, intertrigo, ulcer etc.) este greu de facut din punct de vedere clinic. Posibilitatea aparitiei difteriei cutanate trebuie avuta in vedere in timpul epidemiilor sau prezentei in spitale, crese a cazurilor de angina difterica. In aceste cazuri, este indispensabila practicarea examenelor de laborator (insamantari pe medii cu ser de bou si, eventual, reactia Schick).


Tratament

Se administreaza ser antidifteric cate 1000—3000 U.I./kilocorp in asociatie cu anatoxina difterica 20000—50000 U.I./zi si penicilina. Bolnavii vor fi izolati, iar cei din jur vor fi cercetati bacteriologic pentru depistarea purtatorilor de bacili Loeffler.

Foto: www.exploremedicinetv.ro


Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa