Osteonecroza: recunoastere, depistare, tratament

 
Osteonecroza: recunoastere, depistare, tratament

Osteonecroza este o boala grava, caracterizata prin moartea osului (necroza) ca urmare a reducerii temporare sau permanente a fluxului sangvin in zona afectata.

Sangele asigura oxigenarea, hranirea si eliminarea deseurilor de la nivelul fiecarui tesut, iar cand nu ajunge la os, acesta din urma moare. Regiunile cel mai frecvent afectate sunt bazinul, genunchiul si umarul. Osteonecroza atinge un singur os sau mai multe deodata.

• Se dezvolta in urma unor afectiuni: arterioscleroza, boli ale ficatului sau rinichilor, diabet, lupus.

• Poate fi urmarea chimioterapiei sau a tratamentului cu steroizi.

• Apare dupa un traumatism de tipul unei fracturi majore sau a dislocatiei de sold - situatie in care vasele sangvine sunt lezate, iar circulatia e intrerupta.

• Deoarece afecteaza deseori persoane sanatoase, care nu trebuie sa urmeze vreun tratament, osteonecroza poate avea o cauza necunoscuta.

E posibil ca boala sa fie urmarea consumului exagerat de alcool sau a fumatului.

Gradul de severitate a afectiunii depinde de cat de extinsa este portiunea afectata, care parte a osului e lezata si de cat de eficient se reconstruieste, desi, in osteonecroza, procesul de reconstructie osoasa este oarecum ineficient, intrucat osul se deterioreaza mai rapid decat se reface.


Cum recunosti osteonecroza?

La inceput, boala nu prezinta simptome. Ele apar odata cu evolutia si cuprind durerea osoasa, care se intensifica pe zi ce trece, in timpul solicitarii sau chiar in momentele de repaus si care limiteaza miscarea.

• Perioada de timp de la aparitia durerii pana la pierderea functionalitatii articulatiei difera de la o persoana la alta, dar se extinde de la cateva luni pana la mai mult de un an.

• Depistarea timpurie creste sansa de succes a tratamentului.


Cum se depisteaza osteonecroza?

• Radiografia este recomandata pentru a confirma sau infirma alte afectiuni osoase, dar nu este eficienta pentru a depista osteonecroza timpurie.

• Examenul RMN este cel mai indicat, intrucat depisteaza schimbarile chimice suferite in tesutul profund al osului. In urma unui RMN, se vizualizeaza portiunea afectata si gradul de reconstructie a osului.

• Biopsia osoasa este o metoda concludenta, dar foarte rar folosita.


Cum se trateaza osteonecroza?

Tratamentul osteonecrozei presupune eforturi pentru a opri degradarea osoasa si a asigura supravietuirea osului si articulatiei.

Tratamentul nechirurgical presupune:

• administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene;

• reducerea greutatii corporale pentru a evita presiunea asupra vaselor sangvine si a oaselor;

• limitarea miscarilor si folosirea carjelor;

• fiziokinetoterapie cu stimulare electrica pentru a induce reconstructia osoasa.

Cand tratamentul nechirurgical esueaza, se apeleaza la interventii chirurgicale:

• Osteomatia - eliminarea portiunii afectate de necroza. Se face in stadiul timpuriu al osteonecrozei sau cand portiunea afectata este de dimensiuni mici.

• Grefa osoasa - se inlocuieste partea lezata cu un substitut sintetic sau natural. Este o procedura extrem de complicata, care presupune prelevarea de tesut osos din alta parte a corpului si inlocuirea celui lezat ori prelevarea unor portiuni de vase de sange pentru a creste circulatia in locul afectat.


Stiai?

Osteonecroza afecteaza dantura, osul maxilarului si al mandibulei. Cele mai frecvente cauze sunt leziunile gingivale care nu se vindeca, aparute, in general in urma unor extractii sau a unui implant dentar.

Sanatatea de azi; foto: www.medici-stomatologi.ro


Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa