Meteosensibilitatea

 
Meteosensibilitatea

Medicina traditionala orientala considera ca organismul uman este interconectat cu fortele naturii si ale Universului. Corpurile noastre interactioneaza cu mediul in care traim si reactioneaza la schimbarile climatice, adaptandu-se prin mecanisme energetice si biologice. In mod normal, nu ar trebui sa existe neplaceri inainte sau in timpul producerii unor schimbari meteorologice. Aceasta sensibilitate se manifesta pe fondul unor dezechilibre sau afectiuni ale caror simptome se activeaza sau se agraveaza in momentul schimbarilor climatice. Meteosensibilii devin un fel de barometru uman pentru schimbarile climatice din viitorul apropiat.

Reactiile organice negative pot fi cauzate si de evenimente climatice produse in zone cu poluare ridicata, unde vantul si ploile aduc la sol toate impuritatile si toxinele din atmosfera, producand locuitorilor din zona respectiva stari de disconfort fizic si psihic.

In medicina traditionala chineza, mayasa si hindusa, gasim inca o explicatie pentru tulburarile cauzate de schimbarea vremii. Starea de echilibru energetic si organic - implicit si starea de echilibru a campului electromagnetic generat de organismul uman - este stabilizata cand energia interioara a organismului se cupleaza cu energia exterioara, la nivelul chakrelor. Blocarea anumitor centri energetici din organism va genera boala si va bulversa mecanismele de adaptare la conditiile climatice, iar persoana in cauza va resimti modificarile, cu putin timp inainte de producerea acestora sau cand deja sunt in desfasurare.


Cuprins articol:


Simptome

Simptomele pe care persoanele meteosensibile le acuza difera in functie de starea organismului si a afectiunilor prezente, varsta, etc. In general, principalele simptome intalnite la meteosensibili sunt: oboseala, senzatie de sufocare si disconfort general, dureri de cap, tulburari de ritm cardiac si palpitatii, variatii de tensiune arteriala, transpiratie excesiva, ameteli si confuzie mentala, nervozitate, irascibilitate, stari anxioase si de proasta dispozitie, tulburari de somn (in special insomnie), dureri ale oaselor si articulatiilor, crize reumatice, dureri musculare, dureri gastrice si abdominale, crize astmatice etc. Aceste simptome sunt resimtite mai puternic, in functie de anotimp. De exemplu, primavara si toamna se activeaza afectiunile sistemului digestiv (ulcerul, gastrita).

Primavara, ficatul este organul predominant activ, iar pe fondul prezentei unei afectiuni hepatice, secretia biliara este insuficienta sau excesiva in concentratie ori cantitativ, ceea ce explica agravarea ulcerului gastric sau duodenal. In timpul iernii, se intensifica starile depresive, ca urmare a scaderii presiunii atmosferice pe durata acestui anotimp. Iarna, organele predominante ca activitate sunt rinichii - ei trebuie sa mentina toate organele in echilibru energetic si sa asigure homeostazia pe durata anotimpului rece.

Cand exista probleme renale, rinichii nu au putere sa trimita energia si sangele in cantitatile necesare catre zona cerebrala. De aceea, persoanele care sufera de hipooxigenare cerebrala sunt predispuse catre episoade depresive in aceasta perioada. Vara, cei care vor avea de suferit sunt cardiacii - in special cei care sufera de hipertensiune sau hipotensiune arteriala. Pe durata verii, organul predominant activ este inima, iar daca exista o suferinta cardiaca, inima va fi suprasolicitata.

In general, sunt predispuse la meteosensibilitate persoanele care sufera de afectiuni ale sistemului osteo-articular, cardiacii si cei care prezinta boli vasculare, persoanele de varsta a treia si copiii, persoanele cu tulburari psihice, bolnavii de astm sau cei cu alergii severe, persoanele care au suferit accidente, traume, interventii chirurgicale (zonele traumatizate devin dureroase, usor inflamate, pentru ca cicatricea intrerupe circulatia sanguina si energetica).


Factorii climatici

Factorii climatici care influenteaza activitatea electromagnetica, energetica si biologica a organismului uman sunt: presiunea atmosferica, umiditatea, temperatura, aeroionizarea, umiditatea, magnetismul terestru si intensitatea curentilor de aer. Fiecare dintre acestea ne influenteaza intr-un fel sau altul. Din pacate, de unele (cum ar fi presiunea atmosferica sau magnetismul) chiar nu ne putem feri, cum putem face in cazul ploii sau al caniculei! In acelasi timp, corpul uman este prevazut cu receptori specifici pentru elementele climatice care actioneaza din mediul extern (temperatura, presiune atmosferica, magnetism, campuri electrice, substante chimice etc).

La persoanele meteosensibile, acesti receptori sunt blocati sau inactivati, ca urmare a stilului de viata si a dietei alimentare incorecte, dar si a suprasolicitarii fizice si mentale, a stresului, a lipsei de odihna sau - din contra - a sedentarismului, ca urmare a acumularii toxinelor in organism etc. Atunci cand conditiile climatice se modifica sau se trece de la un anotimp la altul, acesti receptori vor transmite informatii eronate catre creier, care nu va coordona corect procesul de transformare a elementelor primordiale si, ca urmare, apar manifestarile meteodependentei.


Tratamente

Toate persoanele meteosensibile isi pot alina suferintele cu ajutorul terapiilor medicinei traditionale. Specialistii orientali recomanda pentru meteosensibili cure de tratament la inceputul fiecarui anotimp, astfel incat organismul sa suporte fara neplaceri schimbarile climatice. De exemplu, in cazul celor cu afectiuni cardiace, riscul unui infarct este mai mare si, in general, infarctul se produce si ca urmare a sensibilitatii organismului la schimbarile climatice. Si cei care sufera de hipertensiune arteriala pot evita declansarea unui accident vascular cerebral, in conditii de temperaturi ridicate sau de presiune atmosferica scazuta. Aceste cure nu au doar rolul sa trateze simptomele neplacute pe care le resimte un meteosensibil, ci sa trateze afectiunea care a provocat aceasta sensibilitate, concomitent cu corectarea mecanismelor de adaptare la conditiile climatice, astfel incat sensibilitatea la acesti factori sa dispara.
  • Acupunctura. Tratamentul recomandat persoanelor meteosensibile este compus din sesiuni de acupunctura, care vor avea ca obiectiv echilibrarea si fluidificarea fluxului energetic, in cadrul sistemelor de meridiane. Relaxarea si detensionarea sistemului nervos au ca efect ameliorarea durerilor de cap, a starilor de confuzie, agitatie, nervozitate, proasta dispozitie, insomnie sau alte tulburari de somn si tratarea simptomelor neurovegetative cauzate de schimbarile de vreme.
  • Preparatele din plante administrate in paralel cu acupunctura au rolul sa reactiveze receptorii blocati sau inactivi din organism, actioneaza pentru detoxifierea si purificarea sangelui si a organelor, regenerarea tesuturilor disfunctionale, stimuleaza oxigenarea celulara, elimina depozitele de celule moarte sau calcifierile prezente in diverse zone din organism, echilibreaza metabolismul si imunitatea, faciliteaza asimilarea mineralelor si a vitaminelor si normalizeaza activitatea neuroendocrina.
  • Termoterapia tibetana (terapia tibetana cu foc) este o tehnica de tratament care ajuta foarte mult bolnavii cu afectiuni osteo-articulare, prin calmarea durerilor cronice. Este recomandata meteosensibililor intrucat, prin aplicarea acestei terapii, medicul va putea sa intervina direct asupra unui organ care nu functioneaza in parametrii normali si sa trimita o cantitate de elemente curative catre acest organ.
  • Helatioterapia este o tehnica speciala, practicata inca din vremea egiptenilor de catre maestrii medicinei traditionale antice, care imbina substantele curative ale anumitor plante medicinale cu alte terapii specifice. Metoda actioneaza pentru extragerea metalelor grele din organism si a surplusului de calciu, echilibrarea concentratiei de metale din organism si pentru detoxifierea intregului corp, ajuta la ameliorarea oxigenarii cerebrale - ceea ce este foarte util pentru persoanele care sufera de meteosensibilitate pe durata iernii. Si afectiunile activate de venirea primaverii pot beneficia de aceasta terapie, deoarece plantele folosite ajuta la echilibrarea activitatii organelor interne (de exemplu, echilibreaza concentratia si cantitatea de secretie biliara, ajuta la refacerea leziunilor ulceroase si la normalizarea activitatii digestive).
  • Manipularea sistemului osteo-articular este o alta tehnica care-i reda, printr-un masaj special, mobilitatea bolnavului si-l ajuta in combaterea anchilozelor, a durerilor cauzate de scaderea proceselor circulatorii si metabolice din anumite zone, pentru stimularea circulatiei si oxigenarii cerebrale etc. De exemplu, in urma procedurilor de repozitionare a vertebrelor din zona cervicala, intrucat se elibereaza tensiunea acumulata in aceasta zona si sangele va ajunge in cantitati normale catre creier, pacientul poate simti o usoara senzatie de ameteala placuta, ce va disparea pe masura ce activitatea cerebrala se adapteaza la noii parametri de oxigenare. Aceasta procedura este utila in tratarea durerilor de cap, a starilor de nervozitate, irascibilitate, confuzie mentala, de proasta dispozitie sau depresive.

Stari nefiresti

Este normal sa avem aceste senzatii, pentru ca meteosensibilitatea are rolul sa ne atentioneze despre schimbarile climatice, astfel incat sa ne luam din timp masuri de protectie. Ritmul de viata este impus de un anotimp sau altul, iar meteosensibilitatea ne ajuta exact in organizarea stilului de viata. Practic, primim si descifram mesajele care au importanta in existenta noastra.

Problema este ca noi, avand un stil de viata cumva liniar de-a lungul celor patru anotimpuri, cand apar sensibilitatile sezoniere ne vedem adesea expusi, pentru ca nu putem face schimbari dramatice in ritmul zilnic, datorita societatii moderne in care traim. Practic, ne-am „adormit” pur si simplu o serie de abilitati naturale, deoarece in viata moderna nu mai avem nevoie de ele. De exemplu, nu ne mai adapostim atunci cand ploua, pentru ca avem umbrela, nu ne expunem frigului pe durate lungi, pentru ca folosim mijloace de transport in comun sau masini incalzite, nu suferim de caldura, pentru ca pornim aerul conditionat etc. La fel, nu mai este nevoie sa hibernam iarna, desi in sufletul nostru am vrea tare mult sa ne cuibarim la caldura si sa nu mai iesim din casa decat odata cu primele raze ale soarelui.

Din pacate, specia umana a pierdut mare parte din aptitudinile innascute pe care le aveau stramosii ei. Si asta, pentru ca omul modern s-a rupt de contactul nemijlocit cu natura, in care meteosensibilitatea se manifesta in sensul ei originar. Specialistii occidentali chiar sunt de parere ca tulburarile afective sezoniere reprezinta o forma evoluata de hibernare, o reminiscenta din comportamentul de adaptare al stramosilor nostri. Daca ipoteza este corecta, rezulta ca aceste tulburari nu sunt nicidecum disfunctii, ci raspunsuri normale la schimbarile sezoniere.

Daca am avea rabdare, am putea studia reactia animalelor in raport cu schimbarile de vreme si cu ciclurile sezoniere. De exemplu, putem anticipa inrautatirea vremii atunci cand albinele devin agitate si zboara dezordonat, ori cand se aduna ghem la gura stupului; vrabiile se scalda in praf; ciorile zboara in carduri, croncanind foarte sonor; randunelele zboara la cativa centimetri de nivelul solului; broastele sunt agitate si oracaie mai tare ca de obicei; pestii sar din apa; serpii si alte taratoare se ascund in crapaturile din pamant sau din stanci; cainii ciobanilor parasesc turma si se intorc la stana. Pana si plantele recunosc din timp schimbarile climatice si se pun la adapost de furtuna: Luceafarul (Scorzonera rosea) isi inchide floricica trandafirie, Scanteiuta de munte (Potentilla ternata) isi apleaca tulpina spre pamant, Macrisul-iepurelui (Oxalis acetosella) isi strange petalele si frunzele, la fel ca si trifoiul. Iar exemplele pot continua.

Din intelepciunea populara ne-au ramas cateva „semne” pe care le mai putem interpreta doar vizual, nu din simturi: daca apare roua dupa un timp indelungat de seceta, inseamna ca ploaia se apropie, iar daca vedem un halou luminos in jurul soarelui si al lunii, inseamna ca vremea se strica in urmatoarele 48 de ore. Batranii nostri inca mai prevad schimbarea vremii dupa durerile de oase sau dupa starea de somnolenta, dar noi - din pacate - ne-am cam pierdut aceste abilitati, iar simptomele specifice trecerii de la un anotimp la altul le interpretam ca un adevarat chin in viata cotidiana.

Din start trebuie sa plecam de la premisa ca meteosensibilitatea nu este o afectiune! Nu suferim de sensibilitate la conditiile meteorologice, dar reactivitatea organismului la schimbarile vremii, in conditiile existentei unor afectiuni, tulburari sau dispozitii care pot fi influentate de confortul termic, de presiune, de umiditate, de campul electromagnetic etc., se manifesta prin diverse simptome somatice (anchiloze, dureri reumatice, migrene) sau psihice (anxietate, agitatie, apatie). In acelasi context, la oamenii mai sensibili, se manifesta simptome din ambele planuri, de exemplu, dureri articulare insotite de stari de iritabilitate si anxietate.


Astenia

Astenia de primavara este un fenomen general. Si asta, pentru ca odata cu sosirea primaverii, se schimba foarte multe constante climatice - temperatura, umiditate, presiune etc. si apare etapa de readaptare la un nou sezon. Daca avem o stare de sanatate buna, sensibilitatea se va manifesta doar prin simptome pasagere: somnolenta, apatie, iritabilitate, palpitatii, migrene trecatoare, dificultati de concentrare. Aceste simptome dureaza cateva zile, pana ne obisnuim cu noile energii ale naturii. Dar daca avem unele afectiuni psihosomatice deja instalate, astenia de primavara poate sa le agraveze: ulcerul se accentueaza, crizele de astm se intensifica, simptomele reumatice se agraveaza, depresia se adanceste, anxietatea creste, iar iritabilitatea este la cote maxime.

Mai grav este atunci cand astenia se suprapune pe unele probleme psihice si se ajunge la agravarea lor - caz in care este importanta preventia alunecarii in crize majore si asigurarea suportului bolnavului, deoarece simptomele pot deveni coplesitoare. Este, in special, cazul tulburarilor bipolare, cunoscute ca tulburari de dispozitie, in cadrul carora putem intalni si sindroame anxioase, nevroze, depresii cronice, tulburari cu atac de panica, fobii etc.

In situatiile de trecere de la un anotimp la altul, in care sensibilitatea meteorologica pune mai multa presiune asupra psihicului, atunci simptomele specifice acestor tulburari de dispozitie pot fi mai pregnante. Uneori pot fi atat de pregnante, incat sa fie nevoie de un tratament psihiatric, care sa sustina bolnavul in perioada de adaptare de la un anotimp la altul. Alteori, este de ajuns sa intervenim cu „trucuri” simple, cum ar fi relaxarea - in special in cazul persoanelor care au mai mult timp liber. Astfel, se poate face o baie calda, cu uleiuri aromate, un masaj relaxant etc. - incercand crearea unui confort care sa panseze cumva frustrarea resimtita, care nu pare a avea o cauza anume.


Tulburari psihice

Printre simptomele psihice resimtite la sosirea primaverii putem enumera tristetea, oboseala, lipsa interesului fata de munca, chiar si dezinteresul implicarii in relatia de cuplu. De aici pot aparea dificultati relationale in familie, lipsa initiativei si a chefului de a face ceva - mai ales dimineata, sentimente de inutilitate, lipsa placerii si a sensului de a fi util acasa sau la locul de munca.

De asemenea, persoanele meteosensibile pot avea tulburari de somn (insomnie, somnolenta, se trezesc greu dimineata), dificultati de concentrare, nervozitate, stari de nemultumire, pesimism si descurajare, inapetenta sau apetit exagerat, scaderea energiei, greutati in finalizarea unor sarcini si refuzul unor sarcini noi, tendinta de izolare relationala. In cazurile extreme se constata chiar lipsa sensului vietii si apar ganduri de suicid.

In acest tabloul general al tulburarilor, simptomele fizice pot avea o pondere destul de importanta, dar nu este cazul sa facem investigatii medicale in exces, fiind vorba de o simpla forma de astenie pasagera. De fapt, trebuie sa fim constienti ca astfel se manifesta efortul de adaptare al organismului uman la schimbarea de anotimpuri, care ne solicita concomitent psihicul si fizicul.


Ajutor psihologic

Nu trebuie sa patologizam asa de tare asteniile de sezon, pentru ca ele sunt, de fapt, normale si nu dau probleme deosebite. O persoana influentata in mod repetat de schimbarile climatice trebuie sa ceara ajutorul, atunci cand simte ca ceea ce i se intampla devine negestionabil. Sunt persoane care fac fata destul de bine situatiei, care sunt constiente ca toate indispozitiile acestea sunt pasagere. Daca simptomele sunt mai ample si mai intense, consistente ca tablou general, ar fi bine sa solicite asistenta unui psiholog.

Pentru cei care traverseaza forme mai severe de astenie, exista varianta terapiilor de relaxare - terapii care actioneaza ca suport psihic. Cei care au simptome gestionabile pot apela la o terapie usoara, in grupuri de sustinere (in care oamenii se intalnesc si socializeaza) sau in grupuri de discutii, in care unii chiar simt nevoia sa povesteasca ce li se intampla, sa faca schimb de experienta.

In cadrul acestor grupuri, sunt facilitate schimburile emotionale si atunci omul nu mai traieste astenia ca fiind „numai a lui”. Varianta grupurilor de suport functioneaza mai ales prin impartasirea experientelor personale cu prietenii si cunoscutii, care este in primul rand umana - latura care s-a cam „diluat”, in timpurile pe care le traim. De cele mai muie ori, ne asteptam ca si altii sa fi avut experiente similare cu cele cu care ne confruntam si ne ajuta sa stim daca celalalt a gasit solutii. Chiar daca nu este obligatoriu sa functioneze si la noi, macar avem o speranta.


Adaptare

Important este sa fim conectati cu natura si sa ne ascultam nevoile, pentru ca ceea ce functioneaza la unul nu functioneaza la toti, iar cum se manifesta la unul nu se manifesta la toti! Adaptarea se face intotdeauna „din mers”! Ce vor corpul si sufletul meu? Poate le va face bine o iesire in parc... Simplul fapt ca sunt in natura, ca ma incalzesc la razele soarelui si ma bucur de primele flori si miresme ale primaverii imi aduce beneficii inestimabile - atat in plan psihic, cat si in plan fizic!

Odata cu sosirea primaverii, trebuie, in primul rand, sa ne schimbam dieta alimentara, sa ne bucuram de vitaminele si mineralele din primele verdeturi de sezon. Tot in aceasta perioada trebuie sa ne asiguram orele de somn care se cer in plus, insa fara sa facem excese. De asemenea, este momentul prielnic pentru iesiri in aer liber - plimbarea si sportul in natura ne fortifica organismul, ne fac mai rezistenti.

Apoi, ar fi bine sa ne planificam activitati relaxante si schimburi relationale placute, pentru ca hrana sufleteasca este uneori mai importanta decat cea trupeasca! Fiti sinceri: de cand nu v-ati mai vazut cu toti prietenii la un loc? Intalniti-va cu ei, iesiti cu copiii in parc sau mergeti la un restaurant, nu va limitati la email-uri, telefoane sau messenger - aceste alternative stereotipe, „la limita”, ale socializarii. Comunicarea directa este mult mai benefica si mai umana, nu credeti?

Daca avem timp, ne ajuta foarte mult si introspectia pozitiva - sa meditam in liniste la reusitele personale, sa ne evaluam motivatiile care ar putea sa ne impinga spre sentimente mai bune fata de noi insine, dar si fata de cei din jurul nostru.


Homeopatie

Meteosensibilitatea este o problema care afecteaza din ce in ce mai multe persoane. Cauzele sunt legate de stilul de viata modern, in special al celor care traiesc si lucreaza in aglomeratiile urbane. Poluarea, alimentele din ce in ce mai procesate chimic, stresul si, nu in ultimul rand, sedentarismul sunt conditii care favorizeaza instalarea acestei sensibilitati. In mod normal, un meteosensibil era definit ca o persoana cu probleme reumatice, la care se agravau durerile la schimbarea vremii. Acum, simptomatologia este mult mai complexa si poate sa afecteze intregul organism.

Cele mai frecvente simptome sunt durerile de cap, migrenele, ametelile, starea de slabiciune, irascibilitatea sau transpiratiile excesive. Frecvent apar variatii bruste ale tensiunii arteriale, palpitatii, senzatii de sufocare si de greutate in piept. De asemenea, durerile reumatice devin extrem de sacaitoare, ceea ce agraveaza starea de disconfort psihic si emotional al pacientului. De multe ori, aceste simptome, chiar daca nu reprezinta un pericol pentru viata persoanei afectate, au un impact negativ major asupra calitatii vietii. Imbucurator este faptul ca toate aceste neplaceri dispar odata ce vremea se stabilizeaza.

Masurile generale de preventie trebuie sa se adreseze stilului de viata, alimentatiei, sedentarismului, stresului etc. Insa exista si cateva posibilitati terapeutice din arsenalul homeopatiei, stiut fiind faptul ca persoanele meteosensibile au o sansa in plus sa-si rezolve problemele apeland la sprijinul remediilor homeopate.

Exista remedii care se pot administra luand in considerare totalitatea simptomelor pacientului - asa-numitele remedii constitutionale. Terapia cu aceste remedii nu este in mod specific legata de meteosensibilitate, dar daca remediul este corect indicat, atunci in mod sigur, pacientul va beneficia din plin, constatand ameliorarea sau chiar disparitia definitiva a simptomelor.

De asemenea, exista si remedii homeopate care se adreseaza anumitor simptome in mod particular - acestea se pot administra chiar in momentul crizei. Rhus toxicodendron este unul dintre cele mai cunoscute remedii de acest tip. Se poate administra pacientilor reumatici tipici, care pot sa-ti spuna intotdeauna cand se schimba vremea, dupa durerile pe care le simt in articulatii. Rhus toxicodendron poate fi recomandat si pacientilor care se simt rau in general la schimbarile meteorologice. Alte doua remedii care se pot indica la acesti pacienti sunt Rhododendron si Ruta, care au ca principal punct de actiune sistemul osteo-articular, dar amelioreaza si starea generala.

Un alt remediu cu indicatie la persoanele meteosensibile este Causticum. Particularitatea acestui remediu este indicatia lui clara, probata in timp: functioneaza de minune la persoanele care se simt rau atunci cand vremea umeda si noroasa se schimba in vreme uscata sau rece. Acelasi efect este intalnit si la alte doua remedii - Nux vomica si Hepar sulphur - cu actiune identica, dar cu indicatie la tipuri constitutionale diferite.

Mare parte din acuzele pacientilor meteosensibili se datoreaza variatiilor tensiunii arteriale, care afecteaza fluxul sanguin de la nivelul creierului. In aceasta situatie trebuie stabilizat acest flux cerebral, ceea ce va duce la corectarea simptomelor. In acest caz, sunt utile remediile homeopate care actioneaza asupra circulatiei sanguine, in special asupra circulatiei cerebrale. In acest scop, se folosesc combinatii de remedii - Sanguinaria, Spigelia, Ferrum, Quartz. Alte remedii care actioneaza asupra circulatiei cerebrale, fiind indicate in special la varstnici, sunt: Plumbum metalicum, Aurum metalicum, Kalium carbonicum, Hypericum, Crataegus. Acesta din urma actioneaza in special prin efectul tonic asupra cordului si prin echilibrarea ritmului cardiac.

Pe langa aceste remedii, mai sunt indicate cele care actioneaza asupra starilor depresive sau de astenie. Aici pot sa remarc actiunea foarte buna a remediilor Avena sativa, Picricum acidum, Phosphoricum acidum, Selenium si Zincum metallicum.

Tin sa subliniez ca remediile homeopate amintite sunt doar cu titlu informativ, pentru recomandari terapeutice fiind necesara consultarea unui medic specialist homeopat.


Tratament naturist

Meteosensibilitatea este o predispozitie spre bolile cauzate sau intensificate de fenomene meteorologice si este - conform noilor teorii - preexistenta in fiecare dintre noi. Este suficient sa fim supusi la o cantitate mai mare de stres, sa fim mai mult timp sedentari sau sa facem „suficient” de multe greseli de alimentatie sau de stil de viata, pentru a incepe sa suferim de aceasta maladie prea putin cercetata. Iar la capitolul simptome, meteosensibilitatea bate pur si simplu orice record din punct de vedere al diversitatii.

Odata ce o persoana devine meteosensibila, imediat ce factorii climatici sunt ostili, ea poate prezenta dureri de cap, dureri articulare, tulburari de ritm cardiac, pusee de hipertensiune, episoade depresive. Ceea ce ne propunem in continuare este sa intelegem mecanismele prin care apare aceasta tulburare de sanatate si, conex cu acestea, ce putem face concret, in sensul eliminarii acestor adevarate dependente de variatiile climatice din jurul nostru. Dar sa incepem prin a descifra cate ceva din mecanismele acestei boli care, conform covarsitoarei majoritati a specialistilor, are o componenta psiho-emotionala extrem de importanta, decisiva.

Daca nu doriti ca fiecare schimbare brusca de vreme si fiecare fenomen meteo extrem sa va dea peste cap viata emotionala, incercati sa puneti in practica cateva masuri de igiena mentala:
  • Nu va uitati la televizor mai mult de jumatate de ora - maxim o ora pe zi, deoarece uitatul prelungit la televizor sensibilizeaza excesiv psihicul si ii da o receptivitate mediumica la stimulii perturbatori, inclusiv la stimulii climatici.
  • Ramaneti doar timpul strict necesar in fata calculatorului.
  • Petreceti-va cat mai mult timp in aer liber, in liniste, eventual facand miscare, lucrand in gradina, plimband un animal de companie etc.
  • Incercati sa va formati propria imagine despre lucrurile care va intereseaza si nu lasati pesimistii sa va dea impresia ca totul in jur este un dezastru.
  • Creati-va un obicei ca in orice moment dificil sa identificati macar trei laturi bune ale situatiei prezente, care vor deveni apoi puncte de sprijin pentru a iesi din impas.
  • Acordati o grija deosebita odihnei, relaxarii si mai ales somnului, care este un subiect atat de important, incat il vom trata separat.
Somnul. Alaturi de igiena mentala, somnul este un alt secret al imunitatii psihice si fizice la fenomenele meteorologice perturbatoare. De fapt, somnul este aspectul cel mai sensibil din fiziologia noastra la schimbarile meteo, iar astfel se creeaza adesea un cerc vicios: fenomenele meteo produc diverse forme de insomnie, iar in absenta somnului devenim tot mai vulnerabili la fenomenele meteo. Ce este de facut? Iata, in continuare, si cateva solutii practice pentru un somn bun, chiar si in conditii meteorologice care in mod obisnuit ar putea sa ne tulbure odihna:
  • Contra insomniei produse de temperaturile ridicate - se bea cu jumatate de ora inainte de culcare o cana cu infuzie combinata de salvie si de menta. Preparatul este racoritor si elimina transpiratia nocturna abundenta, care duce la trezirea in timpul noptii. Daca aerul in camera de dormit este prea cald, atunci se recomandata o prima repriza de relaxare sau chiar de somn scurt (maxim o ora) in aer liber, pe balcon, pe terasa sau in alt loc propice. O alta solutie este aerul conditionat, cu conditia ca acesta sa fie pus in functiune cu 5 ore inainte de culcare, pentru a raci camera, asa incat in momentul somnului, aparatul de climatizare sa poata fi oprit, pentru a nu produce alte probleme de sanatate.
  • Contra insomniei produse de presiunea atmosferica scazuta - un leac ale carui virtuti au fost adesea constatate in practica este respiratia abdominala profunda (care foloseste lobii inferiori ai plamanilor), cate 10 executii inainte de culcare. Se pare ca respiratia abdominala facuta lent, regulat si silentios (fara zgomot) este foarte eficienta pentru calmarea psihicului, care devine foarte surescitat in timp ce presiunea atmosferica este scazuta si produce insomnie. Suplimentar, inainte de culcare, se consuma doua capsule cu extract de sunatoare, care are efecte calmante foarte bune, inducand un somn lin si limpede.
  • Contra insomniei produse de intensificarile vantului - se foloseste un masaj bland cu ulei de masline sau cu o crema hidratanta, inainte de culcare. Foarte eficienta este si relaxarea pe un fond sonor linistitor, cum ar fi cel al muzicii terapeutice (gasiti acum CD-uri in toate magazinele de muzica specializate), ce contine zgomote din natura: susur de izvor, fosnet de frunze, ciripit de pasari etc. Camera de somn va fi aromatizata cu ulei volatil de lavanda.
  • Contra insomniei produse de (iminenta unor) turbulente atmosferice - exista persoane la care insomnia este un mijloc de avertizare a organismului pentru fenomene meteo extreme, cum ar fi furtunile, caderile masive de precipitatii etc. In cazul acestui tip de insomnie, se recomanda un tratament simplu cu capsule cu extract de Passiflora, din care se iau cate 1-2 inainte de culcare. Suplimentar, se recomanda aromatizarea camerei de somn cu ulei volatil de brad sau de pin.
Adaptarea climatica prin cura de teren. Cura de teren se face de macar trei ori pe saptamana si consta intr-o plimbare in pas cat de vioi puteti, asa incat nici inima sa nu fie suprasolicitata inutil si nici starea emotionala sa nu devina prea surescitata. Cel mai bun moment pentru a face cura de teren este dimineata, intre orele 7 si 9.30, iar cel mai bun loc este in parc, pe o strada retrasa si cu verdeata sau, daca este posibil, in padure. Important este ca aceasta cura sa se faca in fiecare saptamana, mai ales la trecerea dintre anotimpuri, cand organismul este mai solicitat ca de obicei. Prin aceste plimbari, facute fie pe ploaie, fie pe soare, se pune in miscare o facultate extrem de importanta: autoreglarea. Organismul receptioneaza schimbarile de temperatura, de umiditate, de circulatie a aerului in timpul curelor de teren si, fiind solicitat constant si nu intermitent, are timp sa-si adapteze finele mecanisme neuroendocrine ce coordoneaza activitatea cardiaca, respiratorie, nervoasa etc. Aceasta cura de teren este foarte bine completata de respiratia controlata, care presupune o inspiratie si o expiratie cat mai lenta si profunda, folosind intreaga capacitate pulmonara. Zilnic este recomandat sa se faca 50 de respiratii complete succesive, lente si regulate, cat mai relaxate, menite sa stabilizeze ritmul cardiac, sa creasca in mod natural capacitatea de efort, sa ajute la dobandirea unei stari de calm interior.


Balneoterapia. Se adreseaza in mod special persoanelor la care meteosensibilitatea se manifesta prin dureri articulare si musculare. La foarte multi reumatici, precum si la persoanele care au sechele dupa traumatisme articulare ori osoase, corpul functioneaza ca un barometru sui generis. Fiecare schimbare de vreme, in special atunci cand aceasta se raceste sau devine umeda, este anuntata, uneori cu multe zile inainte, de dureri puternice. Medicii nu au reusit sa determine enigmaticul mecanism care anunta prin intermediul durerilor evenimentele meteorologice, insa bolnavii il stiu foarte bine. Uneori, durerea si inflamatia articulara date de meteosensibilitate sunt atat de intense, incat se diminueaza doar cu calmante de sinteza puternice, putand conduce chiar la anchilozarea temporara a unor articulatii. Cum poate fi combatuta aceasta neplacere? Din experienta de pana acum, cel mai bun remediu preventiv cunoscut este cura balneara. In statiunile noastre cu apa sulfuroasa (Herculane, Pucioasa, Govora, Calimanesti, Olanesti etc.) ori cloruro-sodica (Techirghiol, Mangalia, Lacul Sarata, Amara, Sarata Monteoru etc.) se pot face cure intensive, sub indrumarea specialistilor din bazele de tratament, cure ce cuprind bai terapeutice, cultura fizica medicala, curenti diadinamici si interferentiali, tratamente interne cu ape minerale, masaj etc. In practica s-a observat ca o cura de 18 zile facuta intr-o asemenea baza de tratament confera ulterior, pe o perioada de aproximativ un an, o binevenita imunitate la durerile articulare declansate de meteosensibilitate.


Sportul. Mersul in pas vioi pe munte, in padure sau pe malul unui lac, exercitiile facute in aer liber, au darul sa determine secretia de neurotransmitatori care ajuta la dobandirea unei stari de dinamism si optimism. Aceasta terapie este recomandata mai ales meteosensibililor care, la venirea valurilor de frig sau atunci cand cerul este intunecat si ploua, devin pesimisti, astenici, cu tendinte spre depresie, In cazul lor, un sport ceva mai intens, eventual de echipa, precum si munca in aer liber, pe perioade lungi de timp, este un adevarat elixir. Mecanismul prin care este eliminata meteosensibilitatea de acest tip este destul de diferit de cel al curei de teren. Terapia prin sport nu presupune doar o plimbare lejera, ci chiar un efort fizic sustinut, suficient de intens, asa incat sa determine scoarta cerebrala sa secrete acele substante care ne fac fericiti, increzatori, optimisti, cu pofta de viata. Acesti hormoni ai fericirii, secretati atunci cand facem sport, sunt adevarate antidoturi naturale la tristetile si melancoliile produse de vremea mohorata.


Plantele adaptogene. Sunt ierburi de leac extraordinar de eficiente pentru „intarirea” corpului si a psihicului, pentru confruntarea cu factorii de mediu stresanti, inclusiv cu factorii climatici. Cercetarile au aratat ca aceste plante contin principii active care ne fac mai putin receptivi la stres, ne amplifica simtitor capacitatea de adaptare la conditiile meteo nefavorabile si ne ajuta sa facem eforturi fizice si intelectuale de lunga durata. Iata in continuare si care sunt aceste plante:
  • Ginsengul chinezesc (Panax ginseng) - este, fara doar si poate, cel mai cunoscut adaptogen, aceasta radacina cu crestere lenta (planta atinge maturitatea abia in 7 ani) fiind un excelent tonic psihic si fizic, care ne mentine in forma si atunci cand vremea are capricii. Se recomanda curele de 4-8 saptamani, timp in care se ia pulbere de ginseng ambalata sub forma de capsule. Este mult mai eficienta decat dozele cu extract in sirop de zahar (foarte diluate de obicei). Zilnic, se iau 2-4 grame de pulbere, pe stomacul gol. Este un remediu recomandat mai ales persoanelor meteosensibile, care reactioneaza negativ la valurile de frig, la vremea ploioasa, la vremea inchisa. Pentru cei care sunt sensibili la valurile de caldura si la insolatia puternica, cel mai bun remediu este o planta romaneasca, despre care vom vorbi in continuare.
  • Talpa-gastei (Leonurus cardiaca) - este un adevarat protector pentru sistemul nervos, pentru inima si pentru sistemul cardiovascular in general, care sunt cele mai expuse in timpul sezonului cald, atunci cand soarele puternic si temperaturile ridicate produc tulburari din cele mai diverse. Se administreaza extractul din aceasta planta, cate 400-600 mg pe zi, in cure de 1-3 luni. Daca la incalzirea vremii va confruntati cu pusee de hipertensiune, cu tulburari de ritm cardiac, cu insomnie sau stari de anxietate, extractul de talpa-gastei este remediul perfect, deoarece are efecte calmante, reduce si stabilizeaza tensiunea arteriala, imbunatateste somnul si alunga starile de neliniste sau panica.

Autori

  • Dr. Codrut Tutu - medic specialist acupunctura si apifitoterapie.
  • Daniela Neagu - psiholog, clinician, specialist autonom.
  • Dr. Rares Simu - medic primar alergolog, cu competenta in homeopatie.


Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa