Merele si bolile

 
Merele si bolile
Dupa ce merii infloresc, fructele lor, merele, nu mai au nici gust, nici puteri tamaduitoare. In luna martie, forta lor este intreaga.

Nimic nu poate concura marul ca gustare, intre mese, pe parcursul zilei: usor de impachetat, se consuma aproape integral si, in plus, este foarte sanatos.

Marul nu contine grasimi, dar contine, in schimb, o serie intreaga de vitamine importante, de substante minerale, de fibre si de fructoza. In medie, doua mere pe zi acopera jumatate din necesarul nostru de vitamina C, intarind astfel, in mod decisiv, puterea de aparare a organismului.

Dar marul mai contine si potasiu, calciu si fosfor - necesare sistemului osos si dintilor - sau hidrati de carbon (simpli) care patrund rapid in sange, combatand oboseala si lipsa de concentrare. In concluzie: marul este „gustarea” ideala pentru scoala si serviciu!

Gustul - bun sau rau - al unui fruct depinde in mare masura de momentul recoltarii. La mere, raportul dintre zahar si acid este echilibrat doar daca ele sunt lasate sa se coaca pe ramuri. Merele necoapte sunt lipsite de anumite substante secundare, care s-au dovedit a fi principalii „purtatori” ai gustului si aromei: fenolii.

Pana in prezent, in mar s-au descoperit aproape 50 asemenea substante. Unii fenoli ne pot proteja de bolile cardiovasculare sau pot, chiar, stopa dezvoltarea tumorilor maligne. Si pomul, in sine, se apara - cu ajutorul fenolilor - de agentii patogeni, ceea ce inseamna ca aceste substante joaca un rol-cheie in sistemul imunitar al pomului.

Dar pentru producerea fenolilor, este extrem de important ca pomii sa nu fie ingrasati cu azot si sa nu fie afectati de oscilatiile de temperatura si de atacurile daunatorilor. Fructele din livezile cu specii diferite de pomi indeplinesc, de regula, aceste cerinte. Soiurile care cresc in pomi cu trunchiuri inalte nu ofera, poate, o imagine optima, dar au un plus evident de gust.


Merele si preventia

O zi de mere pe saptamana. In cazul deranjamentelor intestinale, merele au un efect regulator asupra organismului. Merele contin pectina, o fibra care stimuleaza peristaltismul intestinal (contractia intestinului). Benefici pentru digestie sunt si anumiti acizi existenti in mar, care pot impiedica asezarea unor bacterii daunatoare in intestin. Dar si persoanele care nu au probleme cu digestia ar fi bine sa introduca o data pe saptamana, in programul lor alimentar, o zi de mere, pentru dezintoxicare. O astfel de zi influenteaza pozitiv starea sanatatii si ajuta la slabit.


Merele si sistemul imunitar

Gargara cu suc de mere. Fiind niste buni furnizori de vitamina C, merele sunt cele mai potrivite pentru prevenirea racelilor, pentru ca vitamina C intareste puterea imunitara a organismului.

Din cercetarile efectuate rezulta ca persoanele care mananca mere in mod regulat sunt mai putin expuse la infectiile cailor respiratorii superioare. Dar daca in ciuda masurilor preventive nu scapati de boala, merele va pot ajuta sa reduceti simptomele unei raceli tipice. Nu va vine sa credeti, dar gargara cu suc de mere poate alina durerile de gat, fiindca acizii existenti in fructe au un efect antibacterian. Si aici se evidentiaza puterea merelor de a revigora si de a stimula metabolismul. Iar in cazul lipsei poftei de mancare, marul ras poate face minuni: intareste organismul, fiind si foarte apreciat pentru gustul sau bun.

Merele rase - probabil ca efectul li se datoreaza componentelor antiinflamatorii - ajuta si la combaterea febrei. Si pentru ca - in caz de febra - se recomanda consumul de lichide, n-ar trebui neglijat nici ceaiul din coji de mere.

Recomandare: vitamina C este cunoscuta ca fiind cel mai bun remediu de prim-ajutor in prevenirea si vindecarea racelilor. Dar in loc sa luati tablete de vitamina C, atat de laudate in reclame, mancati mere. Pe saturate si in mod regulat.


Merele si colesterolul

Remediu eficient contra infarctului. Se spune, in mod repetat, despre mere, ca sunt un remediu eficient impotriva infarctului. Aceste fructe pot preveni afectiunile cardiace. Datorita, in primul rand, continutului ridicat de substante vegetale secundare, precum acidul fenic sau flavonoidele, dar si ca o componenta a unei alimentatii sarace in colesterol.

Desi colesterolul in sine - ca de altfel si celelalte grasimi din sange, cuprinse in aceasta notiune - nu este daunator, intr-o prima faza, ba dimpotriva este o componenta indispensabila, o valoare crescuta a lui favorizeaza producerea arteriosclerozei - depunerea de grasimi pe peretii interiori ai vaselor sanguine - contribuind, astfel, la aparitia infarctului sau a insuficientei cardiace.

Pentru a preveni cresterea valorii colesterolului, cea mai indicata este alimentatia echilibrata, cu putine grasimi si fara un consum exagerat de alcool.

In acest sens, merele sunt un aliment exemplar, deoarece pectina existenta in coaja lor leaga in stomac colesterolul si grasimile, care ulterior pot fi eliminare mai usor. Nivelul colesterolului scade si afecteaza mai putin organismul, in comparatie cu alte soiuri de fructe, continutul de pectina din mar este de 1%, deci foarte mare.

Tendinta in ceea ce priveste acest efect (de reducere a colesterolului) este mai pronuntata la femei decat la barbati. Iar in ce priveste profilaxia infarctului: in mar mai exista un compus foarte interesant. In ultimul timp, se recomanda tot mai insistent curele cu vitamina E pentru combaterea acestei maladii. Merele contin 0,4-0,7 mg de vitamina E la 100 g de fruct. Adica relativ mult.

Recomandare: sucul de mere natural, limpede, contine mai putina pectina decat sucul natural tulbure si de aceea nu prea are efect asupra nivelului colesterolului.


Merele si diabetul

Consumati mere „vechi”. In aceasta maladie, zaharul joaca rolul cel mai important: nivelul glicemiei este ridicat, deoarece organismul nu produce suficienta insulina, care regularizeaza nivelul zaharului in sange. De aceea trebuie intervenit din afara. Pe langa injectiile cu insulina, tratamentul medicamentos si miscare, pentru pacienti aceasta inseamna si un regim care admite putine alimente cu continut relativ ridicat de grasimi si zahar, in cadrul acestui regim trebuie sa se faca diferenta intre zaharurile complet interzise si cele acceptate intr-o oarecare masura. In vreme ce zaharul obisnuit (de bucatarie), glucoza si maltoza, dar si mierea, le sunt interzise diabeticilor, fructele si sucurile de fructe pot fi consumate cu anumite limite.

Intre soiurile de fructe, merele ocupa un loc fruntas, pentru ca au o proportie avantajoasa intre fructoza si glucoza sau zaharoza, ultimele doua trebuind evitate, pe cat posibil. Proportia medie dintre aceste trei tipuri de zahar este de 60:15:15, in cazul merelor proaspete, dar ea se modifica in perioada depozitarii, in defavoarea zaharozei, care scade. De aceea, recomandarea generala de a consuma merele proaspete nu este valabila pentru bolnavii de diabet. Care ar trebui sa manance mere puse la pastrare.

Recomandare: Pentru regimurile diabeticilor, toti hidratii de carbon sunt transformati in unitati BE: 12 g de hidrati de carbon = 1 BE. Diabeticii pot consuma o cantitate relativ mare de mere, pentru ca abia 100 g de mar sau de suc de mere contin 1 BE (pentru comparatie: 15 g de pesmeti = 1 BE).

Sursa: As verde, nr. 81, martie 2011.


Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa