Medicina informativa

Vocea patologica (Tulburari semnificative ale vorbirii)

• Vocea miastenicului variaza in raport cu gradul de oboseala musculara, devenind din ce in ce mai trenanta si mai asurzita, mai putin distincta si nazonata (din cauza interesarii valului palatin) pe masura ce bolnavul se oboseste mai mult, vorbind.
• Vocea nazonata atrage in general atentia asupra unei afectiuni cu sediul in cavitatea nazofaringiana (abces amigdalian, sinuzita, tumori) si este foarte evidenta in paralizia postdifterica a valului palatului.
• Vocea cerebelosului este scandata; timbrul este normal, dar debitul incetinit, exploziv si neregulat, cu caracter laborios in ce priveste emiterea sunetelor.
• Vocea parkinsonianului. Acesta raspunde cu intarziere la intrebari. Vocea lui este surda, prost articulata, dar rapida, cu debitul precipitat (tahifemie), monotona si fara inflexiuni (a disparut melodia vorbirii).
• Dizartria din paralizia generala progresiva se caracterizeaza prin modificarea timbrului si a debitului vorbirii, ce se insoteste de un tremor al muschilor peribucali. Vorbirea devine impiedicata, cu scapari de cuvinte, inversari de silabe si repetitii. Aceste tulburari se pun in evidenta cu ajutorul testelor clasice.
• Dizartria pseudobulbarului. Asurzita si sacadata, aceasta vorbire are tonalitatea ragusita, dezagreabila. Aceste modificari survin din cauza mai multor factori: o pareza care imprumuta vocii caracterul nazonat si spasticitatea care o face rapida si exploziva, mai ales cu prilejul emotiilor.
• Dizartria din scleroza laterala amiotrofica are un caracter sacadat si exploziv cu crize bruste de afonie. Paralizia limbii suprima uneori orice vorbire comprehensibila.
• Dizartria din coreea acuta reflecta o greutate in vorbire. Cuvintele sunt articulate incet, penibil, cu o voce uneori nazonata; una sau doua silabe sunt corect pronuntate, apoi brusc vocea devine imperceptibila (coreea laringelui).
• Dizartria din scleroza in placi se insoteste de o vorbire scandata si sacadata.
• Dizartria din degenerescenta hepatolenticulara. Vocea este surda si tremurata, rostita lent si cu pauze inspiratorii prelungite (dispneumie).
• Dizartria din delirium tremens. Vocea asurzita, nazonata, este in acelasi timp tremurata. Emisa printre dinti, rosteste cuvinte incomplet articulate.