Medicină informativă

ROMATSA blocată: vaccinurile anti-COVID ne costă 600 milioane de euro

Dacă ați văzut în ultimele zile titluri alarmante despre „România și Pfizer” sau despre conturi blocate ale statului, nu este vorba despre o exagerare. Este unul dintre cele mai costisitoare litigii pierdute de statul român în ultimii ani, iar întreaga situație își are originea în deciziile luate în plină pandemie, în urmă cu aproape cinci ani.

În continuare, veți afla cum s-a ajuns în această situație, cine este implicat și ce impact ar putea avea asupra bugetului României.

Ce s-a întâmplat, de fapt

Totul începe cu contractele de achiziție a vaccinurilor, negociate de Comisia Europeană, în numele tuturor statelor membre, cu companiile Pfizer și BioNTech.

În contextul crizei sanitare, niciun stat nu avea suficientă putere de negociere în fața producătorilor care dețineau primele vaccinuri eficiente. Din acest motiv, Uniunea Europeană a centralizat achizițiile, iar fiecărei țări i-a fost repartizată o cotă proporțională cu populația. România a primit aproximativ 4,26% din totalul dozelor contractate.

Existase însă și o limitare importantă: după lansarea unei oferte, statele membre aveau la dispoziție doar cinci zile pentru a decide dacă o acceptă sau o refuză, un termen foarte scurt pentru contracte de ordinul zecilor de milioane de doze.

În anul 2021, în perioada în care Florin Cîțu era premier, iar Ioana Mihăilă ocupa funcția de ministru al Sănătății, România a semnat un contract pentru 39 de milioane de doze de vaccin Pfizer, destinate anilor 2022 și 2023.

Între timp, situația pandemică s-a schimbat radical. Numărul infectărilor a început să scadă, campaniile de vaccinare și-au pierdut din intensitate, iar cererea reală pentru vaccinuri s-a redus considerabil față de estimările inițiale.

Amendamentul 5 și oportunitatea pierdută

Pentru a răspunde noii realități, Comisia Europeană a renegociat contractele cu Pfizer, rezultând ceea ce a fost numit Amendamentul 5.

Prin acest mecanism, statele membre puteau:

• să reducă numărul de doze comandate;
• să primească livrările eșalonat pe o perioadă de patru ani;
• să achite doar jumătate din valoarea dozelor la care renunțau.

Potrivit informațiilor publice, fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, i-ar fi prezentat premierului Nicolae Ciucă cele două variante disponibile înainte de expirarea termenului impus de Comisia Europeană.

Una dintre opțiuni presupunea acceptarea amendamentului și plata unei sume estimate la puțin peste un miliard de lei. Deși era o cheltuială importantă, aceasta ar fi fost mult mai redusă decât obligațiile financiare care aveau să apară ulterior.

România nu a transmis însă un răspuns în termen. Ca urmare, țara a rămas obligată să respecte condițiile contractului inițial, fără posibilitatea de a beneficia de reducerea negociată.

Pfizer dă în judecată statul român

În anul 2023, după ce o parte dintre dozele contractate nu au fost plătite, compania Pfizer a deschis un proces împotriva României, separat de cel intentat Poloniei, la Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles.

Compania a susținut că statul român nu și-a respectat obligațiile asumate prin contract.

În aprilie 2026, instanța a pronunțat o hotărâre nefavorabilă României. Judecătorii au respins argumentele privind schimbarea contextului pandemic și au apreciat că nu există dovezi care să indice nereguli în modul în care a fost încheiat contractul.

Prin urmare, instanța a decis că România trebuie:

• să preia dozele rămase;
• să achite integral contravaloarea acestora;
• să plătească dobânzile și cheltuielile de judecată.

Valoarea stabilită este de aproximativ 600 de milioane de euro. Polonia a primit o decizie similară, însă cu o obligație financiară estimată la aproximativ 1,3 miliarde de euro.

Hotărârea este executorie, chiar dacă poate fi atacată cu apel, iar formularea apelului nu suspendă automat executarea silită.

Cum s-a ajuns la blocarea conturilor

Pentru că suma nu a fost achitată, dosarul a intrat în faza de executare silită.

Prin intermediul EUROCONTROL, Pfizer a solicitat poprirea unor conturi aparținând ROMATSA, compania responsabilă de siguranța traficului aerian din România.

Suma vizată depășește 3,4 miliarde de lei, la care se adaugă aproximativ 18,6 milioane de euro, reprezentând cheltuieli de judecată.

EUROCONTROL a fost obligată să declare toate sumele datorate României și să blocheze plățile până la clarificarea procedurilor.

Cel puțin pentru moment, ROMATSA dispune de suficiente lichidități pentru a-și continua activitatea, iar traficul aerian nu a fost afectat.

Situația a fost analizată inclusiv în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ceea ce arată că autoritățile tratează cazul și din perspectiva securității naționale.

În paralel, statul român a apelat la aceeași casă de avocatură din Belgia care a reprezentat Guvernul în celebrul caz Micula, pentru a analiza posibilitatea suspendării executării silite.

Cât ar putea plăti România

Instanța a stabilit o obligație principală de aproximativ 600 de milioane de euro.

La această sumă se pot adăuga:

• dobânzi;
• penalități;
• costuri de executare.

În funcție de evoluția procedurilor judiciare, valoarea totală ar putea ajunge la aproximativ 700 de milioane de euro. Unele estimări vehiculate în spațiul public indică o posibilă notă de plată de peste 680 de milioane de euro.

Pentru un buget deja afectat de deficitul ridicat, o asemenea obligație financiară reprezintă o presiune semnificativă. Din acest motiv, dosarul este urmărit atent atât de Ministerul Finanțelor, cât și de investitori și agențiile de rating.

Și dosarul penal?

Separat de procesul civil cu Pfizer, există și o anchetă penală.

În noiembrie 2023, procurorii anticorupție au solicitat aprobarea începerii urmăririi penale față de fostul premier Florin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.

Potrivit anchetatorilor, în perioada ianuarie–mai 2021 ar fi fost contractate peste 52 de milioane de doze suplimentare, în condițiile în care România dispunea deja de cantități importante de vaccinuri. Prejudiciul invocat depășește un miliard de euro.

Este important de precizat că persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Procesul civil și ancheta penală sunt două proceduri distincte:

• procesul civil privește obligațiile contractuale ale statului față de Pfizer;
• dosarul penal urmărește stabilirea unei eventuale răspunderi penale a foștilor decidenți.

Împreună, cele două dosare evidențiază impactul major pe care deciziile luate în timpul pandemiei îl pot avea asupra finanțelor publice.

Recent, fostul premier Florin Cîțu a declarat public că responsabilitatea privind achiziția vaccinurilor a aparținut Ministerului Sănătății, nu Guvernului în ansamblu, încercând astfel să delimiteze responsabilitatea politică.

Ce urmează

Guvernul are în prezent mai multe opțiuni:

• să solicite suspendarea executării silite;
• să continue procesul prin formularea apelului;
• să achite suma pentru deblocarea situației.

Niciuna dintre aceste variante nu este lipsită de costuri, fie că este vorba despre impact financiar, timp sau imagine publică.

Cert este că scandalul Pfizer nu mai reprezintă doar un litigiu comercial. Acesta a devenit un subiect cu implicații bugetare, politice și chiar de securitate națională, iar evoluția cazului va fi urmărită cu atenție în perioada următoare.

Notă: Acest articol este realizat pe baza informațiilor publice disponibile la data de 7 iulie 2026. Situația este în continuă evoluție, iar detaliile pot suferi modificări pe măsură ce procedurile judiciare și negocierile dintre autoritățile române și compania Pfizer avansează.