7 spitale noi pentru boli rare: tratament decontat de CNAS (încă proiect)
- Știri medicale -
Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) vor să extindă rețeaua de spitale care pot trata bolile rare din fondurile asigurărilor sociale de sănătate. Proiectul de ordin, anunțat pe 18 noiembrie 2026 de ministrul Alexandru Rogobete, adaugă 7 spitale noi, de la Cluj-Napoca și Timișoara până la Miercurea Ciuc și București. Documentul este încă în transparență decizională, deci nu a intrat în vigoare.
Ce s-a anunțat, pe scurt
- Ministerul Sănătății și CNAS au pus în transparență decizională un proiect de ordin care extinde rețeaua unităților sanitare ce pot derula programe naționale curative pentru bolile rare.
- Sunt propuse 7 unități noi, fiecare pentru anumite boli.
- Serviciile medicale ar urma să fie decontate de CNAS.
- Anunțul a fost făcut de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, pe 18 noiembrie 2026.
Cele 7 spitale propuse și bolile pentru care ar urma să ofere tratament
- Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii, Cluj-Napoca: hemoglobinurie paroxistică nocturnă și purpură trombotică trombocitopenică dobândită
- Spitalul Județean „Pius Brînzeu”, Timișoara: miastenie gravis generalizată și neuromielită optică
- Spitalul de Neuropsihiatrie, Craiova: boli neurologice rare degenerative și inflamator-imune
- Spitalul Județean Zalău: boli neurologice rare degenerative și inflamator-imune
- Spitalul Județean Brașov: hemoglobinurie paroxistică nocturnă, miastenie gravis și neuromielită optică
- Spitalul Județean Miercurea Ciuc: boala Fabry
- Institutul Clinic Fundeni, București: alfa-manozidoză
Ce sunt aceste boli, pe scurt
- Hemoglobinuria paroxistică nocturnă (HPN): boală rară a sângelui, în care globulele roșii se distrug mai repede decât ar trebui. Este dobândită, nu moștenită. Printre simptomele posibile se numără oboseala, durerile abdominale, urina închisă la culoare și, la unele persoane, cheagurile de sânge.
- Purpura trombotică trombocitopenică (PTT) dobândită: boală rară, care pune viața în pericol. Este o boală autoimună: organismul produce anticorpi împotriva unei enzime numite ADAMTS13. Se manifestă prin număr scăzut de trombocite și anemie cauzată de distrugerea globulelor roșii, uneori cu tulburări neurologice sau renale.
- Miastenia gravis: boală neuromusculară cronică, autoimună, care provoacă slăbiciune a mușchilor voluntari. Slăbiciunea crește în timpul efortului și se ameliorează după repaus. Forma „generalizată” afectează mai mulți mușchi, nu doar pe cei ai ochilor. Nu este contagioasă și nu se moștenește direct.
- Neuromielita optică (NMOSD): boală autoimună rară a sistemului nervos central, care afectează în special nervii optici și măduva spinării. La majoritatea pacienților apar anticorpi împotriva unei proteine numite aquaporină-4, iar pacienții pot avea atacuri repetate de inflamație a nervului optic sau a măduvei.
- Boala Fabry: boală genetică rară, cauzată de modificări ale genei GLA. Lipsește sau funcționează deficitar o enzimă (alfa-galactozidaza A) care descompune o substanță grasă, iar acumularea ei afectează organele. Forma clasică, severă, începe de obicei în copilărie, dar există și forme mai blânde, care apar mai târziu. Femeile pot fi și ele afectate semnificativ.
- Alfa-manozidoza: boală genetică rară, moștenită, cauzată de modificări ale genei MAN2B1. Lipsește o enzimă care descompune anumite zaharuri complexe, iar acestea se acumulează în celule și afectează mai multe organe. Simptomele variază de la foarte ușoare la severe. Se estimează că apare la aproximativ 1 din 500.000 de persoane.
Pentru Craiova și Zalău nu se precizează despre ce boli neurologice rare este vorba.
„În spatele acestor modificări sunt oameni”
Ministrul a spus că „în spatele acestor modificări sunt oameni, nu doar proceduri administrative”. A dat și două exemple concrete: la Cluj-Napoca există deja 3 pacienți care au nevoie de tratament, iar la Miercurea Ciuc este un copil diagnosticat cu boala Fabry. Ministrul a mulțumit echipelor din cadrul CNAS și ale ministerului, precum și asociațiilor de pacienți, pentru colaborare.
Ce înseamnă pentru pacienți
- Nimic nu se schimbă încă. Este un proiect de ordin, iar tratamentele nu pot fi accesate la aceste spitale înainte ca ordinul să fie adoptat.
- Mai multe centre ar putea însemna acces mai aproape de casă. Proiectul adaugă spitale în Transilvania (Cluj-Napoca, Zalău, Brașov, Miercurea Ciuc), Banat (Timișoara) și Oltenia (Craiova), pe lângă București. Nu se precizează însă când ar începe efectiv tratamentele.
- Decontarea de către CNAS înseamnă că tratamentul s-ar derula prin programele naționale de sănătate, nu pe cheltuiala pacientului.
- Dacă aveți sau suspectați o boală rară, discutați cu medicul curant sau cu asociația de pacienți specializată pe afecțiunea dumneavoastră despre ce centre sunt acreditate în prezent și ce se schimbă dacă ordinul este adoptat.
Ce urmează
Proiectul parcurge procedura de transparență decizională, după care ordinul poate fi adoptat, eventual cu modificări. Nu a fost anunțată o dată de intrare în vigoare. Articolul va fi actualizat imediat ce apar informații oficiale.
Sursa informațiilor despre proiectul de ordin: anunțul ministrului Sănătății din 18 noiembrie 2026, relatat de Bursa.ro.






