Giardioza (lambliaza)

 
Giardioza (lambliaza)

Descriere:
Este un protozaur de dimensiuni microscopice (10-20 microni), cunoscut sub numele de Giardia sau de Lamblia (Giardia intestinalis, san. Lamblia intestinalis, san. Giardia-Lamblia), din clasa flagelatelor. Parazitul se prezinta sub o forma vegetativa, prevazut cu 8 flageli (asa cum se intalneste in bila) si sub o forma chistica de rezistenta (infectioasa) asa cum se gaseste in scaune.


Sursa de infectie:
Omul parazitat (bolnav sau purtator sanatos) care elimina chisturile infectioase ale parazitului, o data cu dejectiile, constituie rezervorul de infectie al bolii.


Modul de transmitere:
Se face direct (de la om la om), sau indirect prin alimentele (fructele, zarzavaturile, etc.) pe care au ajuns (prin muste, maini nespalate, vant, praf, etc.), chisturile infectioase ale parazitului.


Cale de patrundere:
Pe cale digestiva. Se localizeaza obisnuit in duoden (uneori si jejun si ileon), dar si in caile biliare.


Durata perioadei de incubatie:
Necunoscuta.


Simptomatologie:
Intr-o proportie de 25-30% din cazuri, lambliaza este asimptomatica. Cum boala poate determina enterite, enterocolite, colecistite, diskinezii biliare, gastrite, duodenite, etc., numeroase tulburari pe care le intalnim in asemenea afectiuni gastrointestinale sau hepato-biliare sunt prezente si in lambliaza. Durerile abdominale generalizate sau localizate, accentuate sau mai putin accentuate, ritmate sau neritmate de alimentatie ca si inapetenta, greturile, varsaturile, balonarile, intoleranta fata de alimente, regurgitatiile, pirozisul si tulburarile de tranzit intestinal pot intra izolate sau asociate in cortegiul simptomatic al acestei parazitoze. Lambliaza, prin tulburarile de malabsortie pe care le determina, poate sa fie cauza si a unor sindroame celiace. Odata cu numeroase cazuri de colecistite date de o lambliaza, participarea ficatului rezulta din faptul ca la unii bolnavi parazitati s-au inregistrat icter, usoara hepatomegalie si probe de disproteinemie mai mult sau mai putin alterate. Desi parazitul nu ajunge in organe din afara aparatului digestiv, totusi unele manifestari extradigestive (bronsite, astm, urticarie etc.) pot fi prezente si sunt determinate prin mecanism toxico-alergic.


Durata perioadei de contagiozitate:
Atat timp cat persoana parazitata elimina chisturile infectioase ale parazitului.


Tratamentul:
Locul atebrinei este astazi luat de Metronidazol (san. Flagyl), preparat, dupa cat se pare, lipsit de toxicitate si de o eficienta superioara. Se administreaza la adult 3-4 tablete pe zi, timp de 10 zile, iar la copil pana la 0,05g/kilocorp. In cazurile de rezistenta am preconizat tratamentul mixt cu Atebrina si Metronidazol, cu rezultate foarte bune.


Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa