Ma doare abdomenul! Ce afectiuni ascund durerile de abdomen?
- Boli digestive -
In mod general, arsura indica iritatia mucoasei gastrice, intestinale sau colecistice; senzatia de tensiune dureroasa caracterizeaza stenozele cu dilatare si aglomerare de gaze in amonte; colicile sunt cauzate de contractura muschilor netezi, ca in spasmul piloric, intestinal sau al cailor biliare; durerea acuta cu caracter de rupere, de penetratie indica participarea seroasei la procesul patologic ca in ulcerul sau colecistul perforat.
Ritmul durerii si orarul aparitiei sunt si ele importante: astfel durerea in timpul mesei este provocata de o leziune inalta a tubului digestiv (esofag, cardia), iar la batrani sau arteriosclerotici de stenoza arterei mezenterice (claudicatia intestinala).
- Durerea abdominala care apare la 1-2 ore dupa alimentatie se intalneste in ulcerele gastrice, iar dupa 3-4 ore, in ulcerul piloroduodenal. Durerea abdominala care nu are legatura cu alimentatia este proprie perivisceritei, ulcerului penetrant, peritonitei. Intinderea zonei dureroase si iradierea ei pot da indicatii pretioase; astfel durerea care se declanseaza si se proiecteaza pe o suprafata mica, creste lent in intensitate si iradiaza spre stanga sau dreapta este caracteristica ulcerului gastric sau duodenal (in gastrita durerea abdominala este difuza), mai ales daca apare pe nemancate si dispare dupa alimentare, are periodicitate sezoniera, se insoteste de hiperaciditate si hipersecretii iar, radiologic, de nisa.
- Durerea abdominala iradiata in spate, ca un cutit, este suspecta de ulcer penetrant si mai frecvent de pancreatita (se traduce prin cresterea amilazemiei si a amilazuriei peste cifrele normale de 150-250 U Somogyi, iar fecalele devin pastoase si grase din cauza steatoreei).
- Durerea abdominala cu caracter de tensiune insotita de balonari, varsaturi mari, clapotaj (dand senzatia de burduf de cauciuc plin cu apa), unde peristaltice ale stomacului vizibile dupa excitarea lui sunt semne de stenoza pilorica, fie functionala - ca in ulcerul florid cu edem obstruant - fie organica, prin ulcer vechi cicatriceal sau prin neoplasm parapiloric.
Semn patognomonic: alimentele ingerate inainte cu 1-2 zile sunt eliminate prin varsatura sau extrase prin tubaj, iar pilorul este impermeabil la examenul radiografic, amestecul solutiei baritate cu lichidul de hipersecretie dand impresia de fulgi de zapada. Ulcerul Zollinger-Ellison, produs de o tumoare pancreatica ce elibereaza gastrina - hormonul secretiei gastrice - este unic sau multiplu, cu aciditate continua, neobisnuit de ridicata si insotit de diaree apoasa (holera pancreatica) datorita inactivarii fermentilor pancreatici. - Durerea abdominala care survine la rezecatii gastrici „dumping” poate apare precoce (din cauza caderii bruste a bolului alimentar in jejun si a destinderii lui) sau tardiv (din cauza hipoglicemiei).
- Durerea abdominala intensa si difuza in tot abdomenul (in Douglas la tuseul rectal) insotita de frisoane, facies peritoneal caracteristic, aparuta la un ulceros in criza cu un abdomen imobil, care nu urmeaza miscarile respiratorii, contractura musculara, constipatie si limba uscata indica existenta unei peritonite prin perforatie; semnul patognomonic este pneumoperitoneul tradus prin disparitia matitatii hepatice si mai ales prin semiluna de aer subdiafragmatic, vizibila radioscopic.
- Durerea abdominala din carcinomul gastric se exteriorizeaza de obicei tardiv, mai ales atunci cand acesta este situat |a distanta de cardia sau pilor, ori cand nu produce hemoragii mari si nu are metastaze. Simptomele dispeptice sunt necaracteristice; mai importante sunt: inapetenta pentru unele alimente (carnea, grasimea), scaderea ponderala si anemia; radiologic poate fi vorba de o forma ulceroasa (nisa incastrata sau nisa situata pe portiunea orizontala a micii curburi sau pe marea curbura), de o forma vegetanta (defect de umplere) sau infiltranta (rigiditate, cu lipsa peristaltismului). Semnele definitorii se obtin prin gastrofibroscopie sau fotografie, asociate cu examenul radioscopic repetat.
- Durerea abdominala in hipocondrul drept iradiind spre omoplat sau umarul drept, survenind in crize si insotita de gust amar, varsaturi bilioase, febra si subicter evoca colecistita; tubajul duodenal minutat poate arata existenta unei inflamatii in colecist sau in tot arborele biliar (leucocite alterate in bila B sau in toate esantioanele), iar colecistografia pun in evidenta existenta unei litiaze sau a dismorfiei veziculare (deformatie in boneta frigiana, corn etc.)
- Diagnosticul durerii abdominale din gastrita este bioptic, caci numai astfel se diferentiaza forma atrofica, hipertrofica sau superficiala, iar gastrofibroscopia vizualizeaza forma polipoasa sau hipersecretanta (Ménétrier).
- Durerea abdominala intensa din epigastru, sfredelitoare, cu iradiere in spate, insotita de varsaturi, colaps, stare generala alterata, uneori cu pete galbui-rosiatice periombilicale sau pe flancuri (semnul Cullen si Glay Turner) este caracteristica pentru pancreatita acuta. Forma edematoasa are simptome clinice atenuate si numai cresterea amilazemiei si amilazuriei o poate depista. Forma necroticohemoragica este grava, petele periombilicale sunt expresia necrozei prin autodigestie care se petrece nu numai in piele si tesutul adipos subcutan ci in toate structurile pancreasului, uneori chiar si in alte organe abdominale.
Amilazemia, amilazuria si glicemia cresc, iar calcemia scade, cu atat mai mult cu cat necroza este mai intinsa. Pseudochisturie pancreatice se traduc prin durere abdominala, subfebrilitate, inapetenta, scadere in greutate, uneori impastare periombilicala sau tumoare fantoma (putand face confuzia cu un neoplasm), alteori se descopera un revarsat pleural cu amilaza crescuta in lichid. Apar in cursul pancreatitei acute sau cronice prin obstruarea canalelor pancreatice. Simptomele dureroase din carcinomul pancreatic evolueaza lent si progresiv; diagnosticul lor etiologic se precizeaza tardiv.
Localizarea cefalica determina mai ales un sindrom biliar cu icter mecanic, pruriginos. Localizarea corporala a carcinomului pancreatic induce un sindrom dureros si compresiv; durerea se exacerbeaza in clinostatism si se atenueaza in ortostatism si la flexiunea toracelui. Compresiunea tumorii se poate exercita pe aorta (producand suflu sistolic in epigastru), pe artera splenica (suflu in hipocondrul stang) sau pe vena porta (splenomegalie).
Localizarea ei caudala este asimptomatica, in afara aparitiei neasteptate a unui diabet usor. Semnele de insuficienta secretorie pancreatica cu steatoree si creatoree (maldigestie) sunt inconstante, ca si accidentele tromboembolice. Radioscopia poate evidentia o largire a potcoavei duodenale sau a unghiului Treitz si modificari de mucoasa gastrica sau duodenala (mai ales prin duodenografia hipotona). - Durere abdominala in hipocondrul stang aparuta brusc la un cardiac poate sugera infarctul splenic (ulterior se percep frecaturile de perisplenita).
- Durere abdominala in aceeasi regiune, instalata dupa un traumatism si insotita de astenie, paloare, scaderea hematocritului si a numarului de hematii, cu revarsat peritoneal sanguinolent caracterizeaza ruptura de splina.
- lleita terminala Crohn, boala cronica cu acutizari repetate, poate debuta cu simptome pseudoapendiculare: dureri in fosa iliaca dreapta, aparare musculara, leucocitoza cu polinucleoza. Se manifesta mai frecvent insa cu febra, diaree si dureri in fosa iliaca dreapta urmate de aparitia unor fistule anorectale, visceroviscerale sau viscerocutanate. Rx arata: stenoza ileonului terminal cu aspect de piatra de pavaj, cecul nu pastreaza substanta de contrast (semnul Stierlin).
- Durerea in hipogastru care iradiaza in coapse sau in regiunea sacrococcigiana insotita uneori de tenesme rectale sau vezicale si febra, impune diagnosticul de metroanexita acuta (cu pio- sau hidrosalpinx) sau subacuta; apare dupa nastere sau avort septic, infectie microbiana sau parazitara (gonococ, colibacil, trichomonas). Semne caracteristice se obtin prin tuseu vaginal: impastarea dureroasa a regiunilor anexiale, uter fixat, durere la mobilizarea acestuia.
- Durere abdominala difuza, de intensitate mare, cu colaps si melena la un bolnav cu o arteriopatie stenozanta (ischemia membrelor inferioare acuzand in trecut dureri in timpul mesei) definesc infarctul mezenteric, boala foarte grava, avand ca substrat necroza unei anse intestinale.
Va recomandam sa cititi si: Cand sunt periculoase durerile de burta?
Foto: www.contraboli.ro
