Tusea: uscata, productiva, chintoasa, voalata, latratoare...

 
Tusea: uscata, productiva, chintoasa, voalata, latratoare, emetizanta, matinala
Act reflex sau voluntar declansat de iritatia mucoasei respiratorii si avand ca rezultat expulzarea aerului aflat in interiorul cailor respiratorii. Se deosebesc mai multe aspecte clinice ale tusei, care nu sunt lipsite nici de semnificatie diagnostica si nici de o sanctiune terapeutica imediata.
  • Tusea uscata este o tuse iritativa, datorita unei laringite (se insoteste de disfonie), unei pneumopatii france ori virotice (febra, frison, notiunea de epidemie, Rx.), unei bronsite, pleurezii mai ales uscate (matitate ori frecaturi la baza) sau unor leziuni bronsice tbc.

    Aceasta tuse este daunatoare, deoarece in loc sa contribuie la toaleta bronhoalveolara prin indepartarea secretiilor patologice, disemineaza infectia si incarca si mai mult mica circulatie, obosind si epuizand bolnavul. Se cere calmata prin medicatie.

    In prezenta tusei uscate, atentie particulara semnelor de sindrom mediastinal (neoplasm pulmonar; adenopatie mediastinala) mai ales atunci cand tusea survine la efort sau in anumite pozitii. Nu trebuie omise nici excitatiile extrarespiratorii ale zonelor tusigene (cardiopatii, faringe esofag, ureche, colecist, uter, ovar etc.) si mai ales de ordin neurotic, caci la multi bolnavi tusea nu reprezinta altceva decat un tic nervos.
  • Tusea productiva sau grasa este produsa de prezenta secretiilor patologice in caile respiratorii si de aceea ea insoteste majoritatea proceselor inflamatorii, acute sau cronice, ale acestor cai. Mucilaginoasele (demulcente) si expectorantele contribuie la ameliorarea ei.
  • Tusea chintoasa sau spastica se caracterizeaza prin succesiunea repetata a miscarilor reflexe de tuse. In afara tusei convulsive, usor de diagnosticat atunci cand apare repriza de tip convulsiv, ea mai poate fi intalnita in: virozele respiratorii (notiunea de epidemie); troheobronsita alergica (accese de dispnee expiratorie, testele cu acetilcolina, noradrenalina); corp strain intrabronsic (bronhoscopie); cancer bronsic. Acesta din urma este suspectat la bolnavii care au depasit varsta de 40-50 de ani; localizarea traheala sau la nivelul bronhiei primare explica lipsa unei expresii radiografice. Bronhoscopia este de rigoare.
  • Tusea voalata apartine fazei catarale a unor boli infectocontagioase pe care le anunta (rujeola, rubeola, crup difteric) sau laringitei ori tumorilor laringiene.
  • Tusea latratoare este privilegiul copiilor, in laringita striduloasa.
  • Tusea devine emetizanta atunci cand prin violenta ei provoaca vomitari; obnubilanta cand, de la prima chinta sau dupa o serie de chinte, conduce la o stare de obnubilare trecatoare, dar care poate imbraca aspectul de sincopa (ictus laringian) ca in astmul bronsic sau in insuficienta respiratorie pneumogena avansata (bronhoscopie, teste de ventilatie); bitonala, atunci cand este intretinuta de prezenta unor ulceratii sau paralizii laringiene.
  • Tusea mai poate fi matinala ca in bronsitele cronice si, in general, in toate sindroamele supurative bronhopulmonare, cand ea asigura un fel de toaleta bronsica, contribuind la eliminarea secretiilor acumulate in cursul somnului. Tusea are un caracter nocturn in edemul pulmonar.


Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa