Medicină informativă

Foto: drhomeo.com; Remedii naturiste nr. 4 (96)

Ce este alergia? Pe intelesul tuturor, este o reactie exagerata a organismului la anumite alimente, substante naturale sau chimice, manifestari climatice, animale, insecte, imprejurari de viata. In mare, se pot distinge doua forme de manifestare: alergia care are cauze obiective (praf, polen, par de animale, purici, paianjeni etc.) si alergia provocata de cauze subiective (fobii, manii etc.). In primul caz, boala se poate trata de un medic specialist cu medicamente antihistaminice si cu o serie de produse naturiste. In al doilea caz, ea trebuie tratata de catre medicul psihiatru. Deci, din start ar trebui diferentiate aceste tipologii, lucru nu prea usor, pentru ca la toate alergiile este implicat si factorul psihic.

Simptomele alergiilor sunt, si ele, de multe feluri. Unele se manifesta cu pusee periodice (febra fanului etc.), altele sunt permanente: stranuturi repetate, edeme, rinoree abundenta sero-mucoasa, lacrimari, obstructie nazala, secretii purulente si multe alte complicatii. La alergia digestiva pot aparea voma, anumite dermatoze. 

La cazurile de alergie medicamentoasa, aceste simptome pot ajunge la soc anafilactic, care este o reactie alergica, critica, uneori fatala. Apare de obicei dupa injectarea unui ser sau drog.

Avand in vedere complexitatea acestor afectiuni, se recomanda ca fiecare bolnav sa consulte medicul si sa respecte cu strictete indicatiile primite, pentru ca in unele cazuri, chiar viata bolnavului este in pericol si trebuie luate masuri urgente si calificate.

Tratamente:
Consultati doi medici specialisti
Primul lucru pe care trebuie sa-l faca un bolnav de alergie este sa faca un control foarte atent la un medic specialist ORL-ist, pentru a depista eventualele afectiuni care pot fi prezente (deviatie de sept, polipi, sinuzite, hipertrofie de cozi de cornete etc.). Pe urma urmeaza o vizita la un alt specialist, si anume medicul alergolog. Cine doreste sa se trateze corect de alergie nu poate sa se lipseasca de aceste vizite medicale.

Folositi-va subconstientul
Al doilea lucru extrem de important vizeaza o masura psihologica, ce tine de autosugestie: convingeti-va subconstientul ca va simtiti mai bine. Fara aceasta convingere, este foarte dificil de tratat orice tip de alergie. Am sa va spun o mica poveste, chiar daca ocupam un pic de spatiu in plus cu ea. In anii '70, intr-un spital oarecare a venit un om care avea convingerea ca in ziua cand va implini 50 de ani, la ora 12, va muri. Evenimentul ii fusese prezis de o ghicitoare, cand avea 15 ani. Individul era convins ca premonitia este adevarata, pentru ca tot ce ii prezisese acea femeie s-a adeverit. Ei bine, pacientului i s-au facut absolut toate analizele si era perfect sanatos. La cererea lui, in salonul unde fusese internat s-a pus si un ceas, ce mergea insa cu o ora in urma. In ziua cu pricina, cand ceasul a aratat ora 12 (de fapt era 13), omul a murit, cu toata asistenta medicala de exceptie. Autosugestia jucase rol de calau.

Alergia este o reactie exagerata a organismului, dar de fiecare data, acest lucru este posibil doar cu ajutorul subconstientului. Probabil, inca din cea mai frageda copilarie, bolnavul a vazut anumite manifestari, probabil ale parintilor (excesul de curatenie, anumite gesturi sau sugestii), care au fost receptionate si mult amplificate.

Emile Coue, un farmacist din Nancy (Franta), a devenit celebru tratand - cu ajutorul subconstientului, o multime de afectiuni, printre care si alergia. Nu are rost sa insist asupra succeselor sale, pentru ca sunt de notorietate mondiala. Ceea ce trebuie retinut este metoda lui, foarte simpla, prin care se pot implanta in subconstient o serie de comenzi, pe care el le va executa.

Se face un sirag de matanii (se pot face din bile, margele etc.) care va contine 21 de bucati. Din acestea, una trebuie sa fie mai mare. Dimineata, in momentul cand bolnavul se trezeste, imediat cat este inca in pat, trebuie sa ia in mana aceste matanii si sa inceapa sa spuna in gand sau chiar cu voce tare urmatoarele cuvinte: „Din zi in zi, sunt tot mai sanatos”.

Se trece cate o margea dintr-o mana in cealalta si de fiecare data se spune aceasta propozitie. In acest fel, ea se va rosti de 20 de ori dimineata, fara sa se numere, deoarece la fiecare margea, mesajul se repeta. Procedeul se practica si seara, inainte de a adormi. Timp de 30-40 de zile, subconstientul receptioneaza comanda si o va executa. Intr-adevar, va veti simti mai bine. Incercati! Metoda e simpla si fara risc.

Nu excludeti tratamentele cu medicamente
Multi dintre cei care doresc sa aplice tratamente naturiste exclud medicamentele. Este cea mai mare greseala! Trebuie luate si medicamentele care sunt date de medici, pentru ca tratamentul naturist nu poate exclude, in toate cazurile, tratamentul medicamentos. Tratamentele naturiste trebuie sa fie luate doar in completare, pentru a ajuta ca tratamentul medicamentos sa fie mai eficient. Doar in aceste cazuri se obtin rezultate. Treptat, in functie de cum va reactiona organismul, se va putea reduce din medicamente, dar numai cu acordul medicului curant.

Apelati la calmante din plante
In toate formele de alergie trebuie avut in vedere ca afectiunea poate fi agravata de sistemul nervos, caz in care este foarte indicat sa se recurga la tratamente cu ajutorul plantelor medicinale. Este vorba despre cateva plante cunoscute, care se gasesc la orice magazin de profil: ciubotica-cucului, levantica, paducel, roinita, sunatoare, talpa-gastei. Din aceste plante se fac ceaiuri si se pot consuma 2-3 cani pe zi. (Pe fiecare pachet exista instructiuni de preparare.) Cel mai bine este insa sa se faca o tinctura cu 50 g de planta maruntita, pusa in 250 ml alcool alimentar de 70 de grade. Se tine timp de 15 zile, agitand des, apoi se strecoara si se pune la rece. Se vor lua cate 10 picaturi (o lingurita) de 2-3 ori pe zi sau in functie de cat de nervosi sunteti in momentul respectiv. Se ia in dilutie cu 100 ml apa, inaintea meselor, cu 15-20 de minute. In rastimpul acesta, substanta activa patrunde in organism datorita alcoolului, care este un bun vehicul si o transporta direct in sange.

Tincturile se iau pe perioade scurte, de 7-10 zile, sau mai lungi, dar este bine sa se faca o pauza. Nu este indicat sa se permanentizeze aceste tratamente.

Alte masuri
In tratarea alergiilor se pot lua si o serie de masuri de ordin igieno-dietetic: combaterea sedentarismului, regim alimentar cu suprimarea condimentelor, alcoolului, alimentelor excitante, conservelor, fumatului. Eventual, schimbarea climatului, cura de altitudine, talasoterapie. Suplimentar, se indica consumul de calciu, magneziu, vitaminele C, D, complex B. Pentru carenta de calciu, se recomanda consumul pastei preparate din urzici. Se iau cate 2-3 linguri, de 2-3 ori pe zi, din varfuri tinere de urzici fierte si tocate. Vitamina B naturala se poate lua din drojdia de bere.

Pentru cei mai sensibili la gustul drojdiei, exista alternativa cu otetul de mere cu miere. Se pun doua linguri de otet la 200 ml apa si se pune miere dupa gust.

Daca nu exista alergie la ea, diabet zaharat sau obezitate, mierea se poate lua in toate cazurile, ajutand foarte mult. Se pot lua zilnic cate 2-3 linguri de miere.

Tratamente cu plante
Se aplica concomitent cu recomandarile facute anterior.

Alergia nazo-faringiana
In formele cronice ale alergiei nazo-sinusale se vor urmari, in primul rand, ameliorarea respiratiei nazale (cu apa cu sare sau suc de lamaie) si instituirea tratamentului antialergic.

Modul de folosire a plantelor medicinale
- Brad (Abies alba) - se folosesc ramuri tinere, muguri sau conuri verzi maruntite. Se pun 2 lingurite in 250 ml apa si se fierb timp de 15 minute, apoi se strecoara. Se pot consuma 2-3 cani, cu inghitituri mici (in special cand este prezenta si faringita). Se pot face si inhalatii cu aburii plantei, in timpul fierberii si, de asemenea, se recomanda aplicarea de comprese calde pe gat sau pe frunte. Procedeul se repeta de 2-3 ori pe zi. Bradul este un foarte bun dezinfectant.

- Brustur (Arctium lapa) - o lingurita de radacina maruntita se pune in 250 ml apa si se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoara. Se consuma 2-3 cani, cu inghitituri mici. Si in acest caz se recomanda inhalatii cu aburii plantei, in timpul fierberii, si comprese calde pe gat si frunte. Se repeta de 2-3 ori pe zi. Are si rol antibiotic.

- Ciubotica-cucului (Primula officinalis) - o lingurita de radacina maruntita se pune in 250 ml apa si se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoara. Se consuma 2-3 cani, cu inghitituri mici. Se aplica si comprese externe. Ciubotica-cucului are si un efect calmant.

- Coada-soricelului (Achillea milefolium) - 1-2 lingurite de planta se oparesc cu 250 ml apa clocotita. Se acopera 15 minute, apoi se strecoara. Se administreaza 2-3 cani pe zi cu inghitituri mici. Extern, se pun cataplasme calde, cu planta fiarta. De asemenea, se pot face inhalatii.

- Ienupar (Juniperus communis) - o lingurita de bace se pun in 250 ml apa si se fac inhalatii in timp ce acestea fierb. La inhalatii se poate folosi si tinctura de ienupar. Se foloseste conform indicatiilor producatorului. Este un foarte bun dezinfectant.

- Lamaie (Citrus lemonium) - se va pune suc de lamaie in toate ceaiurile care se consuma. De asemenea, este foarte indicat sa se puna 2-3 picaturi de lamaie in fiecare nara, de 2-3 ori pe zi. Chiar daca ustura un pic, sunt foarte eficiente.

- Ovaz (Avena sativa) - se pun 2 linguri de seminte in 500 ml apa si se fierb pana se inmoaie boabele. Ele se mananca, iar fiertura se bea. Este foarte emolienta, indicata in special pentru faringe. Extern, se pot aplica comprese calde cu acest lichid.

- Ridiche neagra (Raphanus sativus niger) - se consuma asa cum este, pentru ca poate aduce decongestionarea mucoaselor. De asemenea, se poate amesteca cu miere in parti egale si se ia cate o lingurita de trei ori pe zi.

- Salvie (Salvia officinalis) - o lingurita de planta maruntita se opareste cu 250 ml apa clocotita. Se acopera 15 minute, apoi se strecoara. Se pot consuma cate 3 cani pe zi. Se recomanda mai ales atunci cand exista secretii abundente, pentru diminuarea lor. Se poate aplica si sub forma de compresa externa, calda.

Decocturile si infuziile din plantele enumerate mai sus se pot introduce si in nas, sub forma de picaturi, de trei ori pe zi, sau chiar sa se faca spalaturi nazale. Este bine ca plantele sa fie folosite alternativ, pentru a nu se obisnui organismul cu ele (atentie, unele dintre ele pot fi socotite alergeni, de unii dintre bolnavi, si nu sunt suportate).

Sirop antialergic
Se pun la fiert, intr-un litru de apa, 10 nuci sparte si foile de la 5 cepe rosii (de marime potrivita). Se lasa pe foc mic, pana cand lichidul scade la jumatate. Se va lasa acoperit pana se raceste complet, eventual  chiar pana a doua zi. Se strecoara, se toarna totul intr-o sticla de 1 litru si se completeaza cu miere poliflora. Se tine la rece, in sticla bine inchisa. Se va lua dupa fiecare masa cate o lingura de sirop, dupa ce a fost foarte bine agitat. (Se interzice celor care din anumite motive nu pot consuma miere - diabet.)

Ceai complex antialergic
Ingrediente: se iau 50 g trei-frati-patati (un pachet), 2 linguri de flori de coada-soricelului, 1 lingura flori de levantica, 4 linguri de talpa-gastei, 4 linguri de frunze de urzica, 3 linguri de radacina de brusture. Se amesteca toate plantele. Se ia din acest amestec o lingura si se opareste cu 300 ml apa clocotita. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se vor consuma 2-3 cani de ceai, timp de 30 de zile, cu efecte deosebit de bune pentru organism. (In cazul cand alergia e insotita de urticarie se mai pot adauga si 4 linguri de iarba-mare).

- Orice tratament incepe cu o cura de dezintoxicare, care va tine minimum 7 zile, timp in care se vor consuma ceaiuri depurative si laxative si se va prefera numai hrana vegetala. Se consuma pana la 3 litri de lichid pe zi, in majoritate sub forma de ceai.

Alte recomandari
- Complexul vitaminic B este un tonic al organismului si echilibreaza sistemul endocrin si nervos. Luati pentru aceasta drojdie de bere uscata. Se pune intr-un pahar de apa sa se dizolve si se bea. Se ia de doua ori pe zi, cate o lingurita.

- Quercina poate mentine sub control eliberarea de histamine si alte substante care declanseaza reactia alergica. Se gasesc in vinul rosu. Deci, beti un pahar de vin rosu, de 50 ml, la masa.

- Ardeiul iute, hreanul, ceapa, usturoiul sunt utile pentru ca subtiaza secretiile si ajuta la curatirea cailor respiratorii.

Odata cu aparitia polenului, se instaleaza si rinita alergica: nasul incepe sa curga si mancarimea devine de nesuportat. Persoanele care sufera de aceasta afectiune produc prea multe histamine pentru a se apara de polen: mucoasa este prea irigata cu sange, se inflameaza si preseaza in nas apa din tesuturi. Boala se manifesta ca un guturai, iar bronhiile se ingusteaza atat de tare, incat pot aparea probleme respiratorii.

Tratamentul: Ca prim ajutor temporar - se trage apa rece pe o nara. Si, ceea ce lumea satului stia de pe-atunci: ardeiul, painea integrala prajita, castravetele, ridichile si painea de secara contin foarte mult magneziu - fiind recomandate in cura antirinita.

Efectul: Apa trasa pe nas dezumfla mucoasa si elimina polenul, iar magneziul stopeaza producerea histaminelor.

Socul anafilactic reprezinta o reactie alergica severa in care predomina semnele si simptomele tegumentare si sistemice. El survine brutal si este rezultatul penetrarii unui alergen in organism (de obicei intervalul este sub o ora) si are 2 caracteristici:

- este reversibil sub tratament imediat;

- are gravitate extrema; poate fi fatal de la inceput.

Epidemiologie: nu se cunoaste o incidenta reala a anafilaxiei; s-a observant ca ea este mai frecventa in zonele tropicale, unde contactul cu plantele si animalele veninoase e mai mare. Nu exista diferente de sex, rasa sau varsta.

Fiziopatologie: anafilaxia reprezinta o reactie de sensibilitate imediata mediata de imunoglobulinele E; acestia sunt sintetizati la primul contact al organismului cu alergenul - "contactul pregatitor", asimptomatic clinic. IgE se fixeaza in cea mai mare parte pe membrana mastocitelor si bazofilelor si intr-un numar mai mic pe unele macrophage, eozinofile si celule Langhans. La o noua expunere la alergen, dupa o perioada de latenta de cel putin zece zile, are loc o eliberare a continutului granulelor celulare. Acest “contact declansator” rezultat din legarea IgE de antigen determina activarea celulelor efectoare.

Granulele contin mediatori de mai multe tipuri:

- Mediatori preformati, eliberati imediat (histamina, factori chemotactici, enzime diverse);

- Mediatori neoformati (prostaglandine, leucotriene, tromboxan, FAP etc);

Etiologie: exista mai multi alergeni ce se clasifica astfel:

1. Alergeni proteici: cel mai frecvent veninul de himenoptere, numoroase alimente si mai rar seruri, anumite vaccinuri, hormoni, enzime, polenul, latexul.

2. Polizaharide: dextran, hidroxietilamidon.

3. Haptene: substante chimice de mici de dimensiuni care prin legarea cu o proteina devin imunogene. Diferite medicamente: antibiotice, AINS, agenti anestezici locali sau generali, produsi de contrast iodati, anumite vitamine etc.

Cea mai mare parte a socurilor anafilactice sunt produse de medicamente. Dintre acestea, betalactaminele sunt pe primul loc, probabil si datorita frecventei utilizarii lor. Tot cu frecventa mare se intalnesc socurile produse la latex: acesta prezinta in compozitia sa numeroase proteine alergene. Spre deosebire de anafilaxia produsa de medicamentele injectate iv, care apare imediat, in cazul latexului reactia apare dupa un interval de cca. 15-30 minute, calea de penetrare fiind transcutana, transmucoasa sau transpulmonara.

Pe locul II intre cauzele anafilaxiei se situeaza alimentele (3,24% in Franta) mai ales arahidele si fructele seci (nuci, alone, fistic), fructele de mare, pestele (ton, somon), laptele, ouale, anumite legume (fasole, mazare, soia), anumite fructe (capsuni, banana, kiwi).

Clinica depinde de mai multi factori:

- Susceptibilitatea pacientului;

- Calea de patrundere a alergenului;

- Cantitatea de alergen;

- Rapiditatea administrarii;

Tabloul clinic asociaza in grade variabile o stare generala alterata, angoasa, prurit palmo-plantar, senzatii de arsura/furnicaturi. Pacientul acuza dureri in gat, disfagie, disfonie, ragusire, jena respiratorie, greata, dureri pelvine.

Semne cardiovasculare:

- Puls filiform;

- TA prabusita (diferentiala micsorata);

- Marmorari;

- La auscultatie: tahicardie, asurzirea zgomotelor cardiac;

Semne respiratorii: la mai putin de 40% din pacienti;

- Polipnee, bronhospasm, dispnee laringiana;

- Rinoree, obstructie nazala, tuse seaca;

- Uneori cianoza, stridor;

- La auscultatie: raluri sibilante difuze;

Semne cutaneo-mucoase: rar absente, de obicei sunt primele semne;

- Prurit, edem Quincke, rash;

- Extremitati calde;

Semne digestive:

- Greata, varsaturi;

- Diaree, dureri abdominale;

- Hipersialoree;

Alte semne:

- Hiperemie conjunctivala, hiperlacrimatie, edem cerebral;

- Cefalee, confuzie, dezorientare, agitatie, angoasa;

- Vertij, acufene, tulburari vizuale;

- Pierderea constientei, crize convulsive;

Forme clinice:

Grad I: manifestari cutaneo-mucoase;

Grad II: semne cutanate, digestive, rinoree, conjunctivita, tuse, dispnee, tahicardie, hTA;

Grad III: manifestari cutanate, varsaturi, defecatie, edem Quincke, cianoza, bronhospasm, soc;

Grad IV: se ajunge la soc respirator, insuficienta cardio-circulatorie;

Elemente de gravitate:

- Varsta, teren, tare asociate;

- Timp scurs pana la primele manevre de tratament;

- Tulburari de constienta;

- Detresa respiratorie acuta;

- Convulsii;

- Stop cardio-circulator;

Diagnostic diferential:

- Astm acut grav;

- Alte stari de soc;

- Reactie anafilactoida;

Diagnostic:

Laborator: - dozarea histaminei plasmatice - cresterea arata eliberarea de histamine, fara a preciza mecanismul;

- Dozarea triptazei serice - mecanism anafilactic;

- IgE specifice;

Cautarea agentului etiologic necesita un consult alergologic detaliat, cca. 4-6 saptamani dupa anafilaxie.

Tratament:

Masuri generale:

1. Oprirea administrarii/contactului cu alergenul;

2. Clinostatism cu pozitie procliva a membrelor inferioare pentru favorizarea perfuziei cerebrale;

3. Indepartarea imbracamintii ce poate obstructiona ventilatia;

4. Eliberarea cailor aeriene si oxigenoterapie pe masca/IOT;

5. Abord venos periferic;

6. Monitorizare TA, AV;

Adrenalina: terapie de urgenta in soc; ea se opune efectelor sistemice induse de eliberarea mediatorilor: vasoconstrictie, agent inotrop +, bronhodilatator, inhiba degranularea mastocitelor si bazofilelor. Se poate administra pe multiple cai: initial se prefera im/subcutan, chiar endotraheal 0,5mg, apoi bolus iv. Administrarea iv necesita monitorizare cardiovasculara, datorita riscurilor de HTA severa, aritmie, IMA la doze importante.

Reumplere vasculara: ser izoton, cristaloizi, Ringer lactate;

Alte tratamente:

- Tratarea bronhospasmului rezistent la adrenalina: beta 2 mimetice spray/aerosol, iv (salbutamol);

- Corticosteroizi: nu reprezinta tratament in urgent datorita timpului lung de actiune: hemisuccinat de hidrocortizon 200mg iv;

- In cazul pacientilor care urmeaza tratament cu beta-blocanti este necesara cresterea dozei de adrenalina si asocierea de atropina si glucagon;

- La femeia gravida se prefera efedrina, deoarece elimina riscul prabusirii debitului uteroplacentar si de anoxie fetala prin vasoconstrictia vaselor uterine. Se administreaza in bolus de 10mg la 1-2 minute la pacienta asezata in decubit lateral stang.

In cazul socului persistent dupa administrarea de adrenalina in doze mari se continua tratamentul cu dobutamina si noradrenalina.

Spitalizarea se realizeaza pentru gradele II-III, tinand cont de posibilele recaderi in 24 ore de la episodul de anafilaxie. De aceea este necesara monitorizarea hemodinamica si un abord venos.

Prevenire: este necesara o buna anamneza inaintea administrarii unor medicamente, pentru a preveni posibilele reactii alergice. De asemenea, persoanele ce au prezentat in antecedente episoade alergice trebuie sa informeze medicul curant despre acestea.

Bibliografie:

* Ghid practic de medicina de urgenta prespitaliceasca;

* Laxenaire MC: Accidents anaphylactiques;

* Krause RS: Anaphylaxis;

Autor: Dr. Iulia Dogaru