Dieta alcalina mentine tineretea. Alimente alcalinizante, tolerate si interzise

 
Dieta alcalina mentine tineretea. Alimente alcalinizante, tolerate si interzise
Poluarea, bauturile acidulate si alimentele procesate, stresul mereu la panda sunt doar cativa dintre factorii cu un impact devastator asupra organismului. Te poti proteja printr-o simpla dieta, asa-numita dieta alcalina.

Ideea alcalinizarii organismului in scopul vindecarii a fost emisa pentru prima oara de biologul francez Claude Bernard, relansata apoi de medicul american Robert Young. Dupa parerea acestuia, orice aliment acid este periculos pentru sanatate, doar cele alcaline fiind benefice, putand chiar vindeca organismul.

Teoriile lui n-au fost unanim acceptate, pe considerentul ca eliminarea din dieta a multor fructe proaspete, care sunt acide, a tomatelor, ciupercilor si cerealelor, de exemplu, ar fi o exagerare.






Asa se face ca ceea ce numim dieta alcalina este de fapt o adaptare a dietei originale, astfel incat sa cuprinda cat mai multe alimente considerate sanatoase. Ea a fost urmata de milioane de oameni de pretutindeni, cu rezultate uimitoare, inclusiv in boli grave.


Ce este alcalinitatea?

Alimentele, in functie de compozitia lor, genereaza in organism o reactie de aciditate sau de alcalinitate. Acest rezultat acidifiant sau alcalinizant se masoara pe o scala cu valori cuprinse intre 0 si 14. E ceea ce numim pH.

Valorile de la 0 la 7 desemneaza reactia acida, iar de la 7 la 14, reactia alcalina. E important sa stim cum ne influenteaza alimentele pe care le consumam starea de sanatate, dupa reactia pe care o declanseaza in organism.






Trei tipuri de alimente

Dieta alcalina este de fapt un regim alimentar in care 75% dintre alimente sunt puternic alcalinizante, 25% reprezinta asa-zisele alimente tolerate, care, din punct de vedere al pH-ului, nu influenteaza nicicum organismul, cele mult prea acidifiante trebuind evitate.

Alimente alcalinizante. La loc de frunte se situeaza alimentele bogate in clorofila, adica legumele verzi, zarzavaturile, spanacul, salata, urzicile, rucola, andivele, patrunjelul verde consumate preferabil crude sau usor fierte. Dintre legume in mod special sunt recomandate varza, dovleceii, castravetii, telina, sfecla, prazul. Dintre fructe cele mai bune sunt merele, lamaile, grepfrutul, gutuile, ciresele, pepenele galben si rosu.






Alimente tolerate. Nu sunt neaparat recomandate, ci doar permise, cum sunt fructele de toate felurile, rosiile, cerealele integrale, lactatele, ciupercile, hrisca, pestele, usturoiul si ceapa ajunse la maturitate, radacinoasele.

Alimente interzise. Este cea de-a treia categorie de alimente, puternic acidifiante, motiv pentru care se recomanda excluderea lor din meniu. Printre acestea se numara carnea si preparatele din ea, faina alba, branzeturile fermentate, ceaiul verde sau negru, cafeaua, bauturile acidulate, zaharul alb, alimentele bogate in amidon, indulcitorii, ovazul, secara, cartofii, alcoolul, alimentele preparate la cuptorul cu microunde sau indelung preparate termic.






Urmarile aciditatii crescute

In cazul in care in corp se mentine o aciditate excesiva, urmarile nu se lasa asteptate: se produc radicali liberi, prezenta lor alterand intregul sistem imunitar, vitaminele si mineralele nu se asimileaza cum trebuie, bacteriile prietenoase din intestinul subtire nu-si mai pot indeplini rolul in digestie, reziduurile nu sunt eliminate, tesutul conjunctiv se deterioreaza, somnul este perturbat, apar durerile de cap, infectiile si racelile, oboseala permanenta, apatie, afectiuni cronice si degenerative.






Apa, miscare, optimism

Pentru a ne bucura intr-adevar de o stare de bine, importanta este insa nu doar hrana pe care o consumam, ci si apa pe care o bem (aceasta trebuind sa aiba pH-ul peste 7) si exercitiile fizice, care ajuta la oxigenarea organismului, si gandurile care ne bantuie mintea, si emotiile de care ne lasam cuprinsi, echilibrul emotional favorizand alcalinitatea.

Emotiile negative pot provoca mai multa alcalinitate decat ceea ce mancam sau bem, este concluzia la care au ajuns psihologii in urma unor studii recente.

Bibliografie: Sanatatea de azi, februarie 2019. Text: Olga Sveduneac. Imagine: andreearaicu.ro





Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa