Medicină informativă

 

Tomatele sunt recomandate la orice varsta si in orice cantitate oamenilor sanatosi, cu precadere in alimentatia celor cu diferite suferinte: boli cardiovasculare, reumatismale, hepatobiliare, gastro-duodenale, infecto-contagioase, in starile de constipatie cronica, astenie, inapetenta, in caz de hipovitaminoza sau carenta de minerale, in ateroscleroza.

Avand o valoare calorica redusa (17 kcal./100 g), sunt indicate si in curele de slabire si, mai nou, se spune ca ar contribui in buna masura in profilaxia anumitor tipuri de cancer. Va prezentam in continuare cateva remedii cu rosii, contra diferitelor afectiuni de sanatate.

Am scapat fara operatie de calculii renali!

O matusa, femeie cu multa experienta intr-ale leacurilor populare, m-a invatat cum sa scap mai repede de pietre. I-am urmat sfatul si, in mai putin de o luna, am eliminat toti calculii care imi provocasera atata suferinta.

Razuiti cinci-sase rosii bine coapte cu un cutit, dar cu partea neascutita. Coaja se va zbarci si va fi foarte usor de indepartat. Consumati in fiecare zi pielitele acestea, pe care le asezonati cu zeama de lamaie si ulei de masline. (Cristina T., Suceava)

Cocteil natural contra flebitei

Se amesteca 200 ml suc de rosii, 200 ml suc extras cu storcatorul electric dintr-o radacina de ghimbir (se gaseste la supermarket) si zeama de la o lamaie. Se dizolva o lingurita de miere de salcam si se bea. Este un tratament de lunga durata, dar da rezultate, ajutand chiar la vindecarea mai rapida a vanatailor ramase dupa lovituri.

E bine de stiut ca exista rare cazuri cand rosiile pot sa declanseze simptome alergice (senzatie de mancarime, inrosirea tegumentelor, inflamarea pielii si mucoaselor, diaree). Daca se constata asa ceva, se recomanda excluderea lor din alimentatie cateva luni dupa care se poate relua progresiv consumul. De obicei, toleranta, o data restabilita, este definitiva. (Anica P., Ludi)

Scapati rapid de acnee!

Pe scurt, se tamponeaza peste zi in repetate randuri leziunile (cosurile) cu felii proaspete de rosii, iar seara de seara se fac lotionari ale tenului cu suc de tomate extras in casa amestecat cu un strop de alcool, un dram de glicerina boraxata si apa pura. Va rog sa ma credeti ca aceasta terapie accesibila oricui m-a eliberat de „blestem“ in doar trei saptamani. (Corina G., Buzau)

Tineti sub control hipertensiunea!

Doua rosii infulecate in zori, presarate, in loc de sare, cu un dram de zahar brun. Poate vi se va parea ciudat, dar acest mic ritual nu numai ca ma ajuta de zece ani sa tin la respect hipertensiunea, ci si sa scap de aspectul ochilor injectati, plus ca am slabit in timp, intrucat reduce apetitul alimentar de peste zi. Daca nu ma credeti, incercati si dumneavoastra! (Adelina B., Bucuresti)

Remedii naturiste nr. 6 (98).

 

Acest fruct atat de mic si aromat dar si deosebit de bogat in substante si elemente cu proprietati antimicrobiene si anticancerigene, reuseste cu atata succes, sa acopere necesitatile nutritive ale organismului uman prin continutul sau mare de vitamine, minerale, pectine ori substante de natura flavonoidica.

Rezultatele recente efectuate de cercetatorii olandezi reflecta faptul ca zmeura prezinta o activitate antioxidanta de 50 de ori mai puternica decat capsunile, de zece ori mai mare decat a rosiilor si de trei ori mai mare decat a fructelor de kiwi si aceasta datorita prezentei unuia din principalii constituenti: acidul elagic cu un rol foarte important in prevenirea distrugerii celulare si in neutralizarea radicalilor liberi.

Beneficiile fructului si frunzelor de zmeura

Zmeura, proaspat culeasa, reprezinta o bogata sursa de vitamine (vitamina C, mangan, folati, vitamina B2, B3, potasiu, magneziu, acizi grasi, tanini, coloranti, pectina, substante minerale, omega-3, cupru si fier si in cantitati mici vitamina A, E, calciu si fosfor) dar si o resursa remarcabila de fibre (9 g de fibra la o cescuta de circa 150 g zmeura).

Zmeura mai contine: acid salicilic si zaharuri sub forma de levuloza, ceea ce o recomanda inclusiv reumaticilor si diabeticilor, dar si in proportie de la 4% la 11%, acizi citrici. Principala calitate a zmeurei o reprezinta efectul ei antioxidant, determinat de continutul in acid elagic, cu rol important in prevenirea distrugerii celulare si in neutralizarea radicalilor liberi.

De asemenea, zmeura se recomanda in cazul asteniilor, anemiilor, afectiunilor hepatice, in gastrita hiperacida si ulcer duodenal, deoarece contribuie la scaderea nivelului de aciditate gastrica. Ca adjuvant zmeura este folosita si in afectiuni mai grave cum ar fi: cirozele, afectiunile cardiace, oculare, hipertensiune, ateroscleroza, stari febrile ori amigdalita.






Totusi, prin continutul de oxalati, consumul de zmeura prezinta si un risc ce indeamna la consumul cu moderatie. Persoanele care au pietre la rinichi sau la vezica biliara trebuie sa evite consumul ridicat de zmeura. Ceaiul din frunze de zmeura, folosit extern, constituie un antiacid, antiseptic intestinal, astringent, cicatrizant, digestiv, diuretic, dezinfectant, hemostatic.

Implicatiile zmeurei in cosmetica

Zmeura este recomandata nu doar pentru efectele sale curative ci si pentru aplicatiile ei din lumea cosmeticii. Fortifiant puternic pentru fata, miezul proaspat de zmeura era folosit, astfel, din timpuri stravechi in vederea curatarii si regenerarii pielii.

Pentru o cura antirid de ceai de zmeura se recomanda consumul zilnic (45 zile, de trei ori pe zi). Proprietatile si intrebuintarile zmeurei se regasesc cu succes si in formula unor creme de fata ori de corp, masti, sampoane ori geluri de dus.

Blu; Irina Ozsvath, consultant cosmetice Sensiblu.

 

Rozmarinul este un arbust stufos, aromat, vesnic verde, care se gaseste in tot bazinul mediteraneean. Spicele de flori, colorate in albastru-deschis sau lila, se deschid in mai si iunie. Ele contin un ulei esential, care intra in compozitia apei de colonie.

Compusi activi

Rozmarinul contine multe principii active. Flavonoidele sunt stimulente si antioxidanti; fenolii - mai ales acidul rozmarinic - sunt antiseptici si reduc inflamatiile; taninii astringenti lupta impotriva infectiilor. Planta are proprietati analgezice si stimulatoare.

Utilizari medicinale

Flavonoidele din rozmarin stimuleaza circulatia prin tonifierea capilarelor si prin ameliorarea fluxului sangvin venos - beneficii care justifica utilizarea traditionala a rozmarinului pentru imbunatatirea memoriei si a concentrarii, pentru tratarea durerilor de cap si pentru stimularea cresterii parului.

Planta usureaza digestia si este prescrisa pentru probleme precum dispepsia, crampele gastrice, aerofagia si constipatia. De asemenea, rozmarinul creste secretia biliara, importanta pentru digestia grasimilor.

Rozmarinul este un antiinflamator eficient. Are calitati antibacteriene si expectorante, putand fi folosit in tratarea infectiilor tractului respirator.






Este si un tonic bun pentru persoanele care sufera de oboseala. Extern, uleiul esential de rozmarin se dilueaza cu un ulei excipient, precum cel de floarea-soarelui si se foloseste ca masaj pentru tratarea durerilor musculare, a sciaticii si a inflamatiilor reumatice.

Extractul de rozmarin stimuleaza foliculii de par si circulatia scalpului, de aceea se aplica pe cap pentru prevenirea alopeciei. Calitatile lui antiseptice il fac util si in tratamentul matretii.

Imagine: www.ingradina.com

 

Vedete de necontestat la categoria fructelor ce apar in mai, ciresele sunt unele dintre cele mai iubite poame de catre romani (se estimeaza ca in tara noastra exista peste patru milioane de ciresi). Cu atat mai bine, deoarece, pe langa gusturile minunate, poseda si excelente proprietati terapeutice. Ciresele rosii contin antociani, redutabili antioxidanti care scad riscul aparitiei afectiunilor cardiovasculare. Si nu doar atat. Persoanele care sufera de reumatism, guta, constipatie, infectii urinare si mai ales cele care au pietre la rinichi ori la bila au numai de castigat de pe urma unei cure cu cirese proaspete.

Cel mai simplu mod de a scapa de colita

Pentru doua saptamani incheiate, am eliminat din dieta orice produs de origine animala, in schimb, inaintea fiecarei mese sau gustari, indiferent cat de neinsemnata cantitativ era, consumam cate o jumatate de kilogram de cirese proaspete. Spre uimirea mea, simptomele au incetat chiar din timpul curei si nu au mai reaparut pana in ziua de azi. (M. S., Medias)

Aliatele perfecte ale rinichilor sanatosi

Tratament naturist recomandat in caz de pielonefrita. Tratamentul consta in consumarea unui litru de suc dimineata, pe stomacul gol, si a cat mai multor fructe peste zi. In extrasezon, folosesc ceaiul din codite de cirese, care reprezinta la randu-i un diuretic de baza. Il prepar dintr-o lingurita de materie vegetala la 250 ml apa clocotita; las cinci minute, apoi strecor. Doza zilnica este de doua cani de ceai. Cura se tine minimum o luna. (F. M., Bucuresti)

Daca faceti des cistita...

Fierbeti un pumn de codite (pot fi proaspete sau uscate) in 600 ml apa, timp de un sfert de ora. Strecurati ceaiul cand s-a mai racit putin si consumati-l in mai multe reprize, pe parcursul unei zile. Repetati tratamentul zi de zi, fara exceptie, timp de macar trei saptamani.

Continutul ridicat de apa din cirese ne permite sa mancam cat de multe dorim, fara teama ca ne ingrasam! Consumand pana la un kilogram de astfel de fructe zilnic, timp de o zi sau doua pe saptamana, fortam eliminarea toxinelor din corp. Acest lucru va asigura o stare generala de bine, pielea va deveni mai neteda, mai catifelata.

Apropo de ten: puneti deoparte cateva fructe, indepartati-le coaja si sambureii, presati-le si amestecati-le pana ce devin pasta, apoi intindeti pe fata masca obtinuta. Este o reteta simpla, o solutie foarte buna pentru redobandirea elasticitatii pielii. Se spune ca si durerile de cap dispar daca se aplica pe frunte pasta de cirese. (D. P., Dambovita)

Remedii naturiste nr. 5 (97)

 

Una dintre metodele preferate de a prepara ceai este folosirea luminii soarelui sau a lunii pentru a extrage proprietatile vindecatoare din plante. Ceaiurile medicinale produse in acest mod nu contin aceeasi cantitate de componente chimice precum acelea fierte pe aragaz, dar contin un nivel diferit de putere de vindecare, pe care aragazul nu ni-l va putea oferi niciodata.

Pentru a prepara o infuzie solara

Pune plantele (in aceleasi proportii sugerate la infuzii si decocturi) intr-un borcan de un litru care se inchide etans. Umple cu apa rece si strange bine capacul. Lasa in lumina directa a soarelui timp de cateva ore.

Pentru a prepara o infuzie selenara

Pune plantele intr-un vas deschis (asta daca nu zboara prea multe insecte nocturne prin preajma), umple-l cu apa si asaza-l direct in calea luminii lunii. Ceaiul selenar e subtil si magic si se zvoneste ca asta le place zanelor sa bea. Cand este potrivita o infuzie selenara pentru a vindeca? Atunci cand e nevoie de putina magie in plus.

 

Macul sau „papaver”, dupa denumirea sa latina, este o planta cu origine orientala, desi exista autori care ii atribuie origini vest-mediteraneene.

Mentionat si de Homer in Iliada si Odiseea, macul a fost cultivat din timpuri stravechi pentru semintele sale bogate in ulei. Proprietatile analgezice ale opiumului erau binecunoscute medicinei antice grecesti. Anticii apreciau uleiul de mac cu proprietati terapeutice, folosit cu succes in bucataria mediteraneana inca din Antichitate. In Asia, macul este intens cultivat.






Semintele minutios pisate reprezinta un agent de ingrosare clasic in bucataria in stil Moghul din India de Nord. A fost creat chiar si un soi special, alb-crem, pentru sosurile deschise la culoare. Bucataria din Bengal (nord-estul Indiei) foloseste deseori macul, care se armonizeaza perfect cu stilul culinar delicat aromat. Gustul macului este indragit si de catre niponi, care il folosesc pentru mancarurile subtil condimentate tipice Tarii Soarelui Rasare. Amestecul japonez de condimente „shichimi togarashi” contine si seminte de mac.

Uleiul de mac are un statut curativ stiintific confirmat

In Europa, uleiul de mac este o specialitate mai putin obisnuita si se produce numai in cantitati reduse, fiind obtinut de cele mai multe ori prin presare la rece si la o calitate potrivita. El este utilizat in scopuri alimentare, mai mult in salate. Din punct de vedere nutritional, el contine 73% acid linoleic, 10% acid palmitic si 13% acid oleic. Dar cea mai importanta proprietate a sa deriva din faptul ca ajuta la fixarea calciului si in tratarea osteoporozei.

Nu sunt putine cazurile in care s-a obtinut normalizarea parametrilor analizelor in doar cateva luni de cura zilnica cu ulei de mac. Consumul de ulei obtinut prin presarea delicata si la temperaturi scazute a semintelor de mac combate cu succes osteoporoza, avand un continut ridicat de fosfor, care faciliteaza o mai buna absorbtie a calciului.






Aceasta proprietate a fost observata cu ocazia mutarii unui cimitir vechi dintr-un sat slovac. Atunci s-a constatat ca oasele celor inhumati acolo nu erau atinse deloc de osteoporoza. Cauza ciudatului fenomen a fost pusa pe seama faptului ca locuitorii satului erau, odinioara, mari cultivatori si consumatori de seminte de mac, ulei de mac si miere.

Cercetatorii slovaci au confirmat aceasta presupunere printr-un studiu efectuat pe doua grupuri a cate 20 de femei care sufereau de osteoporoza. Primului grup i s-au administrat medicamentele clasice contra osteoporozei, iar celui de-al doilea grup i s-a administrat doar ulei de mac.

A rezultat, fara dubii, ca persoanele tratate cu ulei de mac scapasera de osteoporoza dupa administrarea unei lingurite de ulei de mac zilnic, timp de cateva luni. Femeile din celalalt grup inca mai prezentau osteoporoza dupa exact aceeasi perioada, iar oasele lor prezentau valori ale calciului aflate sub limitele normale.






Cura de ulei de mac contra osteoporozei este mult mai eficienta in sezonul estival. Efectele acestei cure sunt sporite de prezenta vitaminei D intr-o cantitate suficienta, asimilata prin expunerea la soare. O contributie importanta la succesul acestui tratament o aduc si celelalte vitamine acumulate de organism, multumita alimentatiei de vara, mult mai bogata in legume si fructe decat in sezonul rece.

Gustul placut si parfumul usor, exotic, asemanator cu al piperului, dar mult mai fin, fac din uleiul de mac produs prin presare la rece un ingredient foarte potrivit pentru salatele obisnuite, dar si pentru retetele speciale si foarte variate din dieta raw-vegana!

Nu este recomandat a se folosi in mancaruri gatite termic uleiul de mac, pentru ca incalzirea sa l-ar preschimba intr-un ulei obisnuit, care isi va fi pierdut valentele sale.

Aveti in uleiul de mac un aliat incontestabil in lupta cu osteoporoza. Fara reactii adverse, obtineti rezultate evidente, confirmate medical.


Foto: www.herbalsana.ro

 

Daca arsurile la stomac sunt provocate de gastrita, ulcer sau alte afectiuni la nivelul tractului digestiv va poate spune doar doctorul, in urma unor investigatii medicale specifice, eventual printr-o endoscopie.

Prin endoscopie, se descopera probleme ce nu se depisteaza cu ajutorul radiologiei. Desi este mai greu de suportat in comparatie cu radiografia cu bariu, endoscopia gastrica (examinarea stomacului cu o camera video) este cea mai indicata investigatie in cazul confruntarii cu simptome alarmante - dureri persistente care nu cedeaza la medicatia obisnuita, anemie accentuata, pierdere inexplicabila in greutate, existand banuiala ca nu este vorba de gastrita sau ulcer, ci de cancer la stomac.

Cuprins articol:

• In ce consta endoscopia gastrica?
• Pregatire prealabila pentru endoscopia gastrica

In ce consta endoscopia gastrica?

Explorarea vizuala a esofagului, stomacului si duodenului prin intermediul unui tub optic flexibil care se introduce in cavitatea bucala, de unde aluneca in esofag, stomac, duoden, fara a jena respiratia. O asemenea investigatie ii permite medicului sa examineze interiorul acestor organe, putand vedea eventualele ulceratii, inflamatii, tumori, infectii sau sangerari. Daca este cazul, cand exista leziuni sau pentru depistarea Helicobacter pylori, in timpul endoscopiei se recolteaza probe din tesutul gastric ori duodenal in vederea biopsiei, pentru a fi examinate la microscop, sunt indepartati polipii si se trateaza hemoragiile.

Investigatia in sine dureaza doar cinci minute, timpul total al procedurii fiind de aproximativ o jumatate de ora.

Pregatire prealabila pentru endoscopia gastrica

• Nu se mananca si nu se bea nimic timp de sapte ore inainte de investigatie.
• In ziua investigatiei, nu se iau medicamente antiacide sau citoprotectoare, preparate ce ingreuneaza vizualizarea tubului digestiv.
• Medicul trebuie informat daca pacientul urmeaza un tratament medicamentos.

Bibliografie: Sanatatea de azi, nr. 2 (84), 2015. Foto: sanatate.bzi.ro

 

In afara de masurarea tensiunii, un pacient hipertensiv va face si analize de sange.

1. Proteina C reactiva

Mai exact, este vorba despre analiza de sange prin care se depisteaza nivelul proteinei C reactive. Aceasta proteina, ce se gaseste in plasma si este sintetizata de ficat si celulele grase ale corpului, are rolul de a arata nivelul proceselor inflamatorii din corp. Acest test are rolul de a prezice aparitia unui infarct miocardic. Spre deosebire de analizele pentru glicemie, concentratia proteinei C reactive este stabilita in 24 de ore, iar valoarea normala a acesteia este situata in intervalul 0-1,0 miligrame/decilitru sau sub 10 miligrame/litru. Odata depasita aceasta valoare, pacientul trebuie atent monitorizat de catre medic. Aceasta analiza devine esentiala in cazul cand hipertensiunea este de gradul III. Analiza de sange prin care poate fi depistata insuficienta cardiaca se recomanda impreuna cu testele de verificare a tensiunii si colesterolului.

2. Colesterolul

In plus, pentru depistarea precoce a modificarilor cordului, specialistii le recomanda persoanelor supuse acestui risc masurarea regulata a nivelului colesterolului. Orice individ trecut de varsta de 20 de ani ar trebui sa-si masoare colesterolul cel putin o data la cinci ani. Valoarea colesterolului creste odata cu varsta. Nivelul de siguranta al colesterolului este sub 200 de miligrame/decilitru. Atunci cand exista valori peste acest nivel, se recomanda repetarea analizelor de doua ori pe an sau ori de cate ori indica medicul, in functie de rezultate.

3. Glicemia

Si glicemia trebuie supravegheata in permanenta, in conditiile in care diabetul se numara printre factorii care au dus la aparitia hipertensiunii. Glicemia se masoara fie in urma unei analize clasice de sange (glicemia venoasa), fie printr-o mica intepatura in varful degetului (glicemie capilara). In cazul analizei capilare, se va scurge o picatura de sange care va fi intinsa pe o banda reactiva. Valorile obtinute vor fi apreciate prin compararea nuantei rezultate cu o scara de culori, fie prin citire directa, banda fiind introdusa intr-un aparat denumit autoanalizor.






Valoarea normala a glicemiei este intre 65 de miligrame/litru si 110 miligrame/litru. Pentru rezultate concludente, se recomanda ca glicemia sa fie masurata la doua ore dupa luarea unei mese. In cazul in care valorile obtinute sunt sub limita mentionata, respectiv 45-55 de miligrame/litru, pacientul se confrunta cu hipoglicemie, care se poate manifesta prin pierderea cunostintei daca scaderea este importanta. Ea este tratata prin administrarea orala de zahar, daca bolnavul este constient, sau prin injectarea de glucagon. In caz contrar, hiperglicemia este determinata de cresterea glicemiei peste 120 de miligrame/litru glucoza in sange, iar aceasta valoare este unul dintre semnele caracteristice diabetului. Ea se trateaza printr-un regim alimentar adecvat sau prin administrarea de medicamente hipoglicemiante si injectarea de insulina in cazul pacientilor insulinodependenti.

Masurarea regulata a tensiunii si a colesterolului este esentiala in prevenirea afectiunilor cardiace. Aceste teste sunt recomandate de mai multe ori pe an tinerilor ai caror parinti au probleme cu inima si adultilor de peste 40 de ani, mai ales daca fumeaza.

Sanatatea de azi; foto: www.darabaneni.ro

 

Durerea de coloana vertebrala apare brusc in urma traumatismelor si herniei de disc sau treptat in bolile degenerative ori cand exista inflamatii locale, in afectiuni ca spondiloza, spondilita sau poliartrita reumatoida. Inainte sa te inhami la investigatii costisitoare, incepe cu testele de sange si urina. Daca analizele ies negative, sunt necesare investigatii suplimentare, efectuate cu ajutorul computerului tomograf sau al rezonantei magnetice, pentru o imagine completa a coloanei vertebrale. Iata care sunt optiunile:

Analize de sange

Pacientii cu durere de spate trebuie sa ceara efectuarea unei hemoleucograme complete, pentru depistarea unui posibil factor reumatoid. Antigenii HLA pot fi utili pentru diagnosticarea poliartritei si spondilitei reumatoide.

Teste de urina

Salele te dor si din pricina unei infectii urinare sau a afectiunilor de la nivelul rinichilor. Pentru o parere concludenta, medicul poate indica efectuarea sumarului de urina, a uroculturii, dar si a biochimiei.

Radiografie

Daca se suspecteaza un traumatism, radiografia coloanei vertebrale toracice sau lombare este de ajutor. E foarte important sa se radiografieze anteroposterior, oblic si lateral, pentru o imagine de ansamblu.

Rezonanta magnetica nucleara (RMN)

Este o procedura de inalta performanta, minim invaziva, ce foloseste un camp magnetic cu intensitate mare si radiofrecventa pentru a obtine imagini de inalta rezolutie ale corpului uman. Prin RMN, leziunile se evidentiaza cu precizie milimetrica. Este indicata cand se suspecteaza leziuni ale discurilor, nervilor, canalului vertebral sau tumori vertebrale.

Tomografie computerizata (CT)

In acest caz, se folosesc razele X pentru a crea imagini detaliate ale structurilor din interiorul corpului. In timpul testului, pacientul sta intins pe o suprafata plana, conectata la un scaner, iar singurul inconvenient poate fi zgomotul produs de aparat. Daca dubiile asupra diagnosticului persista, trebuie sa consulti un ortoped si un neurolog.

Atentie!

Este important sa-i spui medicului radiolog daca esti insarcinata sau suferi de alergii la substantele de contrast (iodul, spre exemplu). In aceste cazuri, este interzis sa apelezi la anumite teste imagistice.

Biografie: Sanatatea de azi, nr. 2 (72). Foto: doctor.info.ro

 

Plini de vitamine, minerale si antioxidanti, morcovii sunt o alegere foarte inspirata cand iti propui sa dai jos cateva kilograme intr-un mod sanatos.

Un alt atu al acestor legume dulci si aromate este ca, avand un continut ridicat de apa, te fac sa te simti satul mai repede si pentru mai mult timp. Apoi, fibrele din compozitia lor au un timp de digestie mai mare, care creste o data in plus senzatia de satietate.

Cuprins articol

1. Iti taie pofta de mancare
2. Atentie la cantitati!
3. Autor
4. Bibliografie

Iti taie pofta de mancare

Principiul de baza al acestui plan alimentar este sa consumi morcovi la fiecare masa, nu sa urmezi o dieta doar din preparate care sa aiba in compozitie aceasta leguma. Un singur morcov este de ajuns, el avand un continut de fibre suficient de mare sa induca senzatia de satietate si sa nu-ti permita sa mananci mult. O alegere inspirata e sucul de morcovi, pe care va trebui sa-l bei inainte de masa. Dieta cu morcovi se bazeaza astfel pe reducerea numarului de calorii acumulate. Bunaoara, in 24 de ore, consumul de calorii poate scadea cu 500 de unitati, fapt care, cu timpul, duce la pierderea kilogramelor in exces.

Atentie la cantitati!

Carotenul din compozitia lor, cel care le da culoarea specifica, este un antioxidant puternic, eficient in prevenirea unor afectiuni grave de tipul cancerului, aterosclerozei sau cataractei. Oricat de eficient este sa mananci morcovi pentru silueta si sanatate, trebuie sa dai mare atentie cantitatii. Pe de o parte, chiar si atat de putin caloricul morcov poate deveni ingrasator daca mananci salate cu zahar adaugat sau daca bei mai mult de 500 ml de suc pe zi. Pe de alta parte, excesul de vitamina A poate da pielii o nuanta usor portocalie.

Autor

Georgiana Dobrescu.

Bibliografie

Sanatatea de azi, nr. 2 (72), februarie 2014.