Informatii si retete cu muguri de plop

 
Informatii si retete cu muguri de plop

Traditia crestina spune ca din lemn de plop a fost facuta crucea Mantuitorului, frunzele acestui longeviv arbore tremurand si astazi pentru a evoca jertfa suprema. Potrivit legendei, Hercule a purtat o coroana din ramurele de plop in timp ce l-a eliberat pe Cerber din puterea lui Hades; din pricina fumului si cenusii care s-au depus la trecerea prin imparatia zeului mortii, fatetele posterioare ale frunzelor ar fi mai intunecate. In vechile ceremoniale funerare, plopul facilita calatoria astrala spre lumea vesnica. Razboinicii antici isi confectionau scuturile din lemn de plop, deoarece il considerau un bun protector impotriva ranilor fatale. Mugurii erau utilizati in felurite ritualuri, pentru dobandirea succesului, contra farmecelor. Acestia s-ar afla sub semnul lui Zeus, putand conferi vitejie, putere, spirit de invingator. In Irlanda erau considerati simbolul vietii, exprimand faptul ca moartea corpului nu este sfarsitul existentei.

Provenind din Turcia si Iran, plopul a fost aclimatizat de catre arabi in bazinul Marii Mediterane. In prezent, este raspandit pe aproape toate continentele. La noi ocupa un areal foarte vast, de la campie, pana in zonele submontane. Prin parcuri, in lungul soselelor si a cailor ferate, este preferat plopul piramidal (varietatea italica), fiind mai decorativ.


Caracteristici

In scopuri medicinale se folosesc muguri vegetativi, recoltati cand incep sa se umfle, inainte de aparitia frunzelor. Sunt brun-galbui, ovoizi, ascutiti la varf, luciosi, rasinosi in interior, vascosi si lipiciosi. Au o aroma placuta si gust amarui. Uscarea se face in straturi subtiri, in camere uscate si bine aerisite, pe rame acoperite cu hartie, evitandu-se lipirea lor. Mugurii de plop contin glicozide fenolice si derivati ai acidului salicilic, care favorizeaza evacuarea deseurilor toxice; pigmenti de natura flavonica, cu efecte diuretice, antioxidante si antiinflamatoare; uleiuri eterice cu proprietati antiseptice si decongestive; taninuri cu actiune astringenta; rezine si ceruri emoliente; fier si multe alte microelemente minerale (zinc, cupru, cobalt, mangan, molibden, iod).


Recomandarile tincturii

Administrarea gemoderivatelor de plop realizeaza in primul rand un „drenaj biologic”, prin care se elimina substantele nocive produse in tesuturi sau introduse in organism, astfel instaurandu-se echilibrul fiziologic perturbat.

Tinctura se obtine din 100 g muguri zdrobiti, care se macereaza zece zile in 500 ml alcool de 90°, apoi se filtreaza; pentru uz extern, se poate face mai concentrata.

Bronsite acute si cronice, astm bronsic, tuse cu diferite etiologii, traheita, laringita, dureri de gat, gripa, guturai, hemoragii pulmonare si tuberculoza. Se iau cate 50 picaturi de tinctura pe o bucata de paine prajita, de patru ori pe zi, inainte de mese. Tratamentul are rol expectorant si fluidizant al secretiilor bronsice, antiviral, antiseptic si stimulent imunitar. La fel se procedeaza in caz de reumatism si sciatica (prezinta actiune sedativa datorita salicinei; cura se tine de doua luni); afectiuni tumorale, fibrom, chisturi (extern se pun comprese cu tinctura timp de doua ore; dupa ce pielea se tine la aer timp de zece minute, se unge cu crema de galbenele); ulcere, diaree, colite, giardiaza si anorexie (este oportuna si o cura de trei saptamani cu pulbere din muguri uscati; cate trei lingurite pe zi); boli ale sistemului nervos, dureri de cap, accese de febra, stari de astenie.

Pentru eliminarea excesului de uree si acid uric (la bolnavii cu guta sau cu insuficienta renala), pentru combaterea inflamatiilor si infectiilor cailor urinare, in cistite, uretrite, nefrite si litiaza urica. Se recomanda 60 de picaturi dizolvate in miere, de patru ori pe zi. La tratament se adauga ceaiuri diuretice (tei, soc, maghiran) sau tinctura de ienupar diluata.

Leziuni cutanate, ulcere varicoase, arsuri, degeraturi, acnee, herpes, eczeme, micoze, foliculita, hemoroizi, fisuri anale si cancer de piele. Se aplica comprese cu tinctura.


Alte retete

  • Infuzie diuretica si antiseptica. Se pune o lingurita de muguri uscati la 250 ml apa clocotita; se strecoara dupa 15 minute. Se beau doua-trei cani pe zi.
  • Vin tonic. 100 g de muguri zdrobiti se macereaza zece zile intr-un litru de vin alb; se adauga 50 g coaja de lamaie. Se beau trei pahare pe zi, inainte de mese.
  • Sirop expectorant. Se combina 10 ml tinctura din muguri de plop, 20 ml tinctura de roinita si 200 ml sirop din fructe; se consuma cate o lingura de cinci ori pe zi.
  • Pulbere pentru combaterea alcoolismului si pentru refacere hepatica. Din muguri uscati si macinati fin se ia cate o lingurita rasa de trei ori pe zi; se tine inainte sub limba cateva minute. Remediul are miros identic cu propolisul si este bine tolerat.

Unguent antiinflamator

Se combina 200 g muguri de plop uscati si zdrobiti cu 500 g untura de porc proaspata, nesarata. Se incalzeste amalgamul pe baia de aburi, inglobandu-se treptat 50 g ceara de albine. Se strecoara prin tifon si se amesteca pana la uniformizarea alifiei. Se utilizeaza, prin ungere de doua ori pe zi, contra inflamatiilor reumatismale si gutoase, dar si pentru tratarea arsurilor cutanate, pustulelor si ulceratiilor infectate, in caz de hemoroizi, fisuri anale dureroase sau alte crapaturi ale pielii.

Medicina naturista, nr. 5, 2013; foto: www.sanatatecuplante.ro
 

8 exercitii pentru increderea de sine

 
8 exercitii pentru increderea de sine

  1. Lasa energiile sa curga. Puneti palmele cu degetele impreunate sub barbie si trageti coatele in sus. Inspirati adanc, pe nas, impingand cu mainile barbia in sus. Lasati capul pe spate si reveniti, apoi, expirand pe gura, in pozitia initiala. Repetati de 5 ori.
  2. Stimuleaza echilibrul interior. Stati in pozitie de drepti, lasand greutatea corpului pe piciorul stang. Sprijiniti varful piciorului drept pe partea superioara a labei stangi si impreunati, palmele in fata pieptului. Inspirati, ridicand bratele deasupra capului. Intindeti trunchiul si lasati bratele in jos, in timp ce expirati. De trei ori pe fiecare parte.
  3. Pentru abdomen si vitalitate. Asezati-va pe podea cu picioarele intinse si cu mainile sprijinite langa solduri. Ridicati picioarele (intinse) si mentineti pozitia cat puteti de mult, respirand regulat si mentinand spatele drept. Coborati incet picioarele si repetati exercitiul de 10 ori.
  4. Mai multa armonie si suplete. Asezati-va in genunchi, cu palmele lipite de podea. Intindeti spatele (cu extensie), in timp ce inspirati, si incovoiati-l, apoi, expirand. Coatele raman intinse. Durata: circa 2 minute.
  5. Intareste spatele. Din pozitia in genunchi, duceti un picior in fata si sprijiniti-l pe podea. Bratele atarna relaxate pe langa corp. Expirati si impingeti bazinul (intins) cat mai mult inainte. Trunchiul ramane drept si calcaiul lipit de sol. Repetati de trei ori, pe fiecare parte.
  6. Pentru o iradiere pozitiva. Asezati-va turceste, cu bratele intinse in fata. Strangeti pumnul drept si cuprindeti incheietura cu mana stanga. Inspirati, ridicati bratele, expirati si coborati bratele. Coatele sunt intinse. Exersati 2-3 minute pe fiecare parte.
  7. Mobilitate si spontaneitate. Asezati-va in genunchi, cu mainile sprijinite pe calcaie. Inspirati, impingand soldurile cat mai mult in fata si lasand capul pe spate. Spuneti „aaah”, pentru a testa daca barbia si musculatura fetei sunt destinse. Repetati de trei ori.
  8. Intareste nervii. Culcati-va pe spate si trageti ambii genunchi spre piept. Varati mainile sub genunchi, intindeti picioarele inapoi peste cap. In timp ce expirati, reveniti in pozitia initiala, cu genunchii indoiti. Repetati de cinci ori si la sfarsitul exercitiului relaxati-va cateva minute in aceasta pozitie.
Asul verde, nr. 81, 2011; foto: www.psychologies.ro
 

Alimentatia naturista

 
Alimentatia naturista

Pentru cei ce vor sa fie pe deplin sanatosi, exista o unica alternativa: hrana fara carne.


Regimul vegetarian

Calitatea esentiala a vegetarismului este lipsa totala a carnii (rosie sau alba). Pestele este tolerat, dar alte alimente, precum ouale si laptele, pot fi excluse. Exista trei tipuri de regimuri:
  1. Vegetarismul clasic - nu se consuma nici carne si nici peste. In schimb, sunt autorizate toate alimentele de implicare vegetala, precum laptele, ouale, untul si mierea.
  2. Ovovegetarismul - este caracterizat prin consumul de oua, dar sunt lasate la o parte laptele, produsele derivate din el, carnea si pestele.
  3. Lactovegetarismul - proteinele de origine animala trebuie sa soseasca numai prin intermediul produselor lactate.
Avantaje - A manca mai putina carne si peste permite diminuarea cantitatii zilnice de proteine, care este deseori prea mare. Suprimarea carnii si a branzeturilor permite reducerea grasimilor. Cresterea consumului de legume si fructe echilibreaza raportul intre proteinele animale si vegetale si favorizeaza reglarea tranzitului intestinal.

Inconveniente - Carnea rosie si ficatul sunt principalele surse de fier asimilat corect de catre organism. Absenta lor totala pe un termen lung risca sa aduca cu sine lipsa de fier sau chiar anemia. Lipsa indelungata a produselor lactate poate duce la grave carente de calciu si poate favoriza aparitia osteoporozei dupa menopauza. Cresterea brusca a alimentatiei cu legume, legume uscate si cereale poate cauza dezordine stomacala si balonari. Este de dorit introducerea progresiva a acestor alimente. In sfarsit, absenta pestelui este regretabila, deoarece furnizeaza grasimi cu efecte protectoare asupra arterelor.

In concluzie, suprimarea unui grup sau a altuia de alimente nu echivaleaza intotdeauna cu un regim mai sanatos, putand aparea anumite carente.


Vegetalismul

Acest regim nu contine niciun aliment de origine animala, adica nici oua, nici lapte, nici carne, nici peste, nici unt si nici miere.

Avantaje - Vegetalismul diminueaza global aportul de grasimi animale, dar acest lucru nu compenseaza intru totul numeroasele inconveniente.

Modul de alimentatie poate avea consecinte grave la adulti, dar mai ales la adolescenti si sunt urmatoarele:
  • O carenta in acizi amanat indispensabili, elemente de baza ale proteinelor.
  • Un aport insuficient de calciu (indispensabil oaselor), in plus, abundenta fibrelor (furnizate de catre legume si cereale) este o frana suplimentara in asimilarea calciului.
  • Anemii datorate absentei vitaminei B12 (exista riscul unei carente totale dupa patru ani de vegetalism) si o proasta asimilare a fierului vegetal.
  • Un deficit in vitamina A.
De luat in seama: practicarea acestei alimentatii atrage dupa sine malnutritia si intarzieri de crestere la copii.


Alimentatia biologica

A luat extindere in Occident. Scopul agriculturii biologice? Producerea unor alimente lipsite de reziduuri chimice, cu o buna valoare nutritiva. Legumicultorii suprima fosfatii si azotatii, inlocuindu-i cu traditionalul gunoi de grajd.

Avantaje - Alimentele „bio” ar fi mai bune pentru sanatate. Trebuie totusi ca alimentul sa fie cu adevarat „bio” si cultivat conform unor anumite metode traditionale: folosirea ingrasamintelor organice, rotatia culturilor si interzicerea ingrasamintelor de sinteza si a pesticidelor.

Inconveniente - Pe plan dietetic, nu exista nici unul. Dar, pe de alta parte, alimentele biologice sunt foarte scumpe si greu de gasit.

Asul verde, nr. 81, 2011; foto: www.drconstantinaruxandra.ro
 

Picioare sanatoase pas cu pas

 
Picioare sanatoase pas cu pas

Daca vara te minunai de cate li se pot intampla picioarelor tale, afla ca nici iarna nu-i mai blanda cu ele! Crezi ca iarna esti mai ferita de probleme daca iti ascunzi picioarele in ghete si cizme? Iata la ce trebuie sa fii atenta si ce ai de facut daca tocmai ti s-a intamplat si tie:

Degeraturile sunt cele mai frecvente probleme care te ataca la picioare iarna si sunt provocate de actiunea directa, brutala si prelungita a temperaturilor scazute asupra tegumentelor. Leziunile care apar in zona difera ca gravitate:
  • Gradul l: pielea este palida, rece, dureroasa, ai o senzatie de furnicatura sau intepatura; dupa un timp, pielea isi schimba culoarea in rosu, zona chiar se poate umfla (nu se intampla intotdeauna) si apar basici pline cu lichid limpede. Acest tip de degeratura se vindeca fara urmari vizibile, dar ramane o sensibilitate la frig a zonei.
  • Gradul al ll-lea: initial, pielea capata un aspect livid (eritem alternand cu cianoza - inrosirea puternica a pielii pana la invinetirea ei), apoi apar bule sangvinolente, uneori mici zone de cangrena uscata, iar zona amorteste. De regula, in urma unor astfel de degeraturi raman cicatrice.
  • Gradul al lll-lea: debuteaza cu o invinetire puternica a pielii si poate ajunge chiar pana la cangrenarea tesuturilor in profunzime. Cangrena uscata se transforma in umeda, fiind, de cele mai multe ori, infectata. In acest caz, este necesara o interventie chirurgicala pentru eliminarea tesutului afectat. Uneori, degeraturile de gradul al ll-lea si frecvent cele de gradul al lll-lea sunt insotite de fenomene precum febra, stare septicemica sau soc.
Infectiile apar pe un teren „accidentat”, fiind favorizate de:
  • leziunile deja existente, precum micoza dintre degete;
  • tulburarile de circulatie - arterite sau tromboflebite;
  • bolile care afecteaza intreg organismul, scazandu-i imunitatea: diabet, tuberculoza, cancer;
  • degeraturi ale zonei;
  • fumat.
Tratamentul acestor infectii prevede igienizarea meticuloasa a zonei afectate si, de cele mai multe ori, terapie generala cu antibiotice.

Eritemul pernio sau degeratura cronica este un sindrom vascular cutanat provocat de temperaturile scazute, mai ales in zilele cu umezeala ridicata. Este mai frecvent la copii, la persoane care au suferit degeraturi in trecut, la hipotensivi si adolescentii cu acrocianoza - sindrom caracterizat prin racirea si aspectul vanat-albastrui al extremitatilor din cauza tulburarilor circulatorii. Partile expuse la frig se inrosesc, pot aparea edeme moi, insotite de scaderea temperaturii locale. Prin expunerea brusca la caldura, se accentueaza mancarimea sau paresteziile zonelor afectate, iar evolutia cronica a bolii poate duce la instalarea uscaciunii pielii, care devine aspra, aparand fisuri si ulceratii ale pulpei degetelor sau chiar noduli sub piele. Este de dorit sa eviti aceasta afectiune, profilaxia fiind de baza in acest caz:
  • poarta incaltaminte calduroasa, dar nu stramta;
  • nu sta mult in picioare, mai ales in pozitie fixa;
  • seara, fa o baie calduta la picioare, urmata de un masaj lejer;
  • la recomandarea medicului, poti aplica un unguent tonic venos.

Cauzele degeraturilor

La baza acestor afectiuni, stau doua categorii de cauze:

1. Interne:
  • factorul anatomic - degeratura apare mai repede in zonele insuficient vascularizate;
  • afectiuni vasculare periferice - arterite, varice;
  • boli care afecteaza sistemul imunitar - diabet, ciroza hepatica, tuberculoza, anemie, alcoolism, subalimentatie cronica;
  • varsta inaintata favorizeaza aparitia degeraturilor;
  • efortul muscular intens si prelungit la altitudini ridicate.
2. Externe:
  • umiditatea poate determina aparitia de leziuni cutanate la temperaturi intre-5 si 1°C;
  • incaltamintea prea stramta sau din cauciuc (favorizeaza umiditatea);
  • schimbarile bruste si repetate de temperatura sau presiune atmosferica;
  • fumatul.
Sanatatea de azi, nr. 12 (70), 2013; foto: www.gorjeanul.ro
 

Farmaciile online, in continua ascensiune

 
Farmaciile online, in continua ascensiune

Una dintre pietele cu cel mai mare capital, este reprezentata de cea farmaceutica, astfel putem vorbi despre o adevarata industrie, in continua crestere in tara noastra.

Daca in anul 2007, aceasta piata a atins 7 miliarde de lei, la sfarsitul anului 2012 cifrele s-au dublat.

Acest lucru a fost posibil datorita investitiilor masive in farmaciile virtuale, unde se pot realiza anual vanzari de sute de mii de euro.

Farmaciile clasice sunt amenintate, in principal datorita costurilor ridicate de intretinere, coordonare, platilor personalului, a spatiului comercial, nefiind favorizate astfel de niciun cadru legislativ. Implicarea guvernului este si ea scazuta, retele compensate nu sunt intotdeauna decontate la timp de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, astfel se intarzie si plata spre furnizori.

Pana in urma cu 4 ani, pentru a infiinta o farmacie online, era destul de complicat, din lipsa experientei anterioare, a cererii scazute in domeniu precum si a costurilor ridicate. Odata cu patrunderea pe piata din Romania a marilor lanturi de farmacii internationale, a inceput o usoara dezvoltare in segmentul e-commerce.

Astfel, pe fondul unor preturi mai scazute, a educatiei populatiei in ceea ce priveste marketingul si cumparaturile online, cererea a inceput sa creasca. Rezultatele nu au intarziat sa apara, fiind infiintate rapid astfel de site-uri, pe intreg teritoriul tarii, o ascensiune rapida avad si produsele de tip Plafar.

Mass media joaca si ea un rol foarte important, deoarece expune serviciile online si uneori chiar le promoveaza. Comisioanele practicate sunt si ele scazute, comenzile pot fi facute non-stop prin email, plata este ramburs la primirea coletului, iar produsele sunt livrate la domiciliu in cateva zile.

Toate aceste aspecte prezentate mai sus, impreuna cu increderea populatiei in comertul electronic, influentele vestice si dezvoltarea pietei farmaceutice, fac ca acest segment sa fie in continua ascensiune.
 

Buze catifelate suta la suta natural

 
Buze catifelate suta la suta natural

Cu o simpla vizita la un magazin naturist, rezolvi problema buzelor crapate din timpul iernii. In anotimpul rece, buzele sunt mult mai sensibile, astfel ca de multe ori rujul pe care-l folosesti nu mai este eficient. Ai nevoie de un hidratant puternic si, ca sa fii sigura ca nu contine ingrediente nedorite, cel mai bine e sa-l prepari chiar tu. Este foarte simplu, iar rezultatele sunt garantate.


Ingrediente necesare

  • o lingura cu ceara de albine, pe care o cumperi de la un magazin de produse apicole sau din piata;
  • o lingura cu unt de cocos sau de shea - le gasesti la orice magazin de produse naturiste;
  • o lingurita cu ulei de migdale, pentru omogenizarea balsamului;
  • zece picaturi dintr-un ulei parfumat: vanilie, trandafir, liliac - in functie de preferinte;
  • optional, o bucatica (1 cm) dintr-un ruj, daca vrei ca balsamul sa aiba putina culoare.

Cum se prepara

  • Ceara, de preferat data pe razatoare (se vinde in stare solida), se pune intr-un pahar scufundat intr-o cratita cu apa, pe care o pui pe foc.
  • Dupa ce se topeste ceara, adaugi untul de cocos sau de shea, uleiul de migdale si pe cel parfumat.
  • Amesteci bine compozitia pana ce se omogenizeaza.
  • Mixtura astfel obtinuta, o torni intr-o cutiuta si o lasi la racit. Daca vrei sa grabesti procesul, o poti pune la frigider.
Foto: www.jurnaluldeestetica.ro
 

Sauna, caldura care vindeca

 
Sauna, caldura care vindeca

Din cele mai vechi timpuri, de la baile romane si hammamurile otomane, mica incapere calduroasa este vazuta ca loc de relaxare fizica si mentala. Nordicii chiar si in zilele noastre considera sauna o necesitate, nu un lux.

Sauna tonifica trupul si revigoreaza psihicul. Prin transpiratie, scapi de toxine, sursa de tulburari functionale sau boli cronice. Terapia prin sauna contribuie la detensionarea muschilor, amelioreaza functia respiratorie, imbunatateste aspectul pielii, accelereaza metabolismul si sporeste rezistenta organismului.


Tipuri de sauna

In functie de nivelul de umiditate si temperatura, incaperea de lemn cu virtuti tamaduitoare e de mai multe feluri.
  • Uscata - se numeste sauna finlandeza, suedeza sau traditionala. Este cel mai vechi tip de sauna. Temperatura inalta (ajunge la 85-90°C si chiar peste 100°C) este asigurata de pietrele fierbinti care degaja caldura. Umiditatea este redusa (intre 5 si maximum 15%). Recomandari frecvente: reumatism, depresie, ten gras.
  • Cu abur - seamana cu hammamul (baia turceasca). Este o baie cu aburi (caldura este asigurata de tuburi cu aburi) cu temperatura de maximum 40°C (la jumatate fata de cea uscata), insa umiditatea ajunge pana la 100°C. Vaporii de apa sunt adesea imbunatatiti cu uleiuri folosite in aromaterapie. Recomandari frecvente: tulburari respiratorii (astm, bronsita).
  • Cu infrarosu - este incalzita electric, are umiditate scazuta si temperatura moderata (40-65°C). Acest tip de sauna ti se potriveste mai ales daca nu suporti caldura. Este dotata cu sisteme speciale care emit raze ce incalzesc corpul fara a incalzi incaperea. Aceste raze seamana cu lumina solara, dar nu au ultraviolete. Recomandari frecvente: celulita, controlul greutatii.

Ritualul terapeutic

  • Inainte de a pasi pragul saunei, suplimenteaza consumul de apa si sucuri din fructe proaspete.
  • Nu merge la sauna imediat dupa o masa copioasa.
  • Daca tocmai ai facut fitness, sauna se potriveste manusa.
  • Nu e nevoie de pregatire prealabila, ci e suficient un dus.
  • Ia cu tine doua prosoape: unul pentru bancheta pe care vei sta, iar celalalt pentru sters transpiratia.
  • Sedinta in sine, indiferent de tipul de sauna, dureaza 15 minute. Daca nu ai mai facut pana acum, se impune o prima acomodare de zece minute, in doua reprize.
  • Continua sa te hidratezi si in timpul saunei, pentru a evita pierderile bruste de minerale.
  • Dupa sedinta, se recomanda dus cu apa calduta, pentru a reechilibra temperatura, masaj cu lotiuni hidratante si repaus intr-o incapere cu temperatura normala.
  • Sedintele de sauna umeda pot fi efectuate zilnic, insa cele de sauna uscata sunt recomandate doar de doua ori pe saptamana.

Interzis la sauna

Daca stai mai mult de 20 de minute si mergi la sauna mai des decat e recomandat, efectele sunt de uscare excesiva a pielii si a parului. In timpul saunei, ritmul cardiac poate creste cu 50%, motiv pentru care este interzisa cardiacilor. Terapia nu este recomandata bolnavilor de cancer, nici celor ce sufera de tulburari ale circulatiei cerebrale, boli genitale, boli venoase, probleme de piele, afectiuni inflamatorii renale, astm sau boli virale (cu stari febrile).


Beneficiile saunei

  • Stimuleaza circulatia sangvina.
  • Elimina toxinele.
  • Curata si tonifica pielea.
  • Revigoreaza mintea.
  • Topeste celulita.
  • Scade depozitele adipoase.
  • Relaxeaza musculatura.
  • Stimuleaza suprarenalele.
  • Previne depunerile de ateroame.
  • Regleaza metabolismul.
  • Alina reumatismul.
  • Combate stresul si anxietatea.
  • Trateaza insomnia.
  • Aduce buna dispozitie.

Un stil de viata

Sauna este parte integranta din cultura finlandeza: la cinci milioane de locuitori, exista doua milioane de saune, adica in medie o sauna la fiecare gospodarie. Pana nu de mult, majoritatea finlandezelor nasteau in sauna. Veche de secole, traditia saunei face parte din identitatea acestui popor nordic. Practic, in Finlanda nu exista coltisor de pamant care sa nu aiba sauna aferenta. Astfel, pe tarmurile numeroaselor lacuri, in apartamente, sedii de firma sau chiar in institutii ale statului ori in mina, exista cate o sauna. Este folosita cel putin o data pe saptamana, de obicei duminica! Potrivit unei vechi zicale finlandeze, „daca o boala nu poate fi vindecata de catran, bautura sau de sauna, se apropie moartea”.

Sanatatea de azi, nr. 12 (70), 2013; foto: misterimmortal.com
 

Remedii naturale pentru gingii sangerande

 
Remedii naturale pentru gingii sangerande

Gingivita, o afectiune deseori ignorata, poate duce la pierderea dintilor. Iata cum o poti trata in mod natural.

Sangerarea gingiilor apare din cauza unei inflamatii a tesutului gingival si devine periculoasa atunci cand se manifesta in timpul fiecarui periaj dentar. Simptomele gingivitei sunt, pe langa sangerarile frecvente, durerile la nivelul gingiilor si schimbarea culorii acestora. Gingiile sanatoase sunt roz, pe cand cele inflamate capata o culoare vinetie, data de inflamatia (provocata de bacterii si tartru) care s-a instalat la nivelul lor. In multe cazuri apare si halena, mirosul neplacut al gurii.

Gingivita netratata determina aparitia parodontitei, boala parodontala ce se manifesta prin slabirea tesuturilor de sustinere a dintilor si chiar prin pierderea danturii. Cateva remedii naturiste sunt insa capabile sa indeparteze infectia gingivala.


Ulei de cuisoare

Uleiul esential de cuisoare este un antibacterian natural cu spectru larg de actiune, antiinflamator, dar si cu rol de anestezic local, calmand astfel si durerea de gingii, nu doar tratand infectia. Se gaseste la plafar si, pentru tratarea gingivitei, se foloseste nediluat. Maseaza gingiile de doua ori pe zi cu acest ulei!


Infuzii si decocturi

Clateste zilnic gura cu ceai de musetel concentrat si chiar poti tampona gingiile inflamate cu pliculetul umed de ceai. Foarte eficient este si decoctul de scoarta de salcie, frunze de busuioc sau cerentel (doua linguri de planta la 200 ml de apa, fierte zece minute).


Aloe vera

Planta-minune isi dovedeste eficienta si cand vine vorba de tratarea gingiilor inflamate. Plimba pe gingii partea zemoasa a unei bucati de aloe si apoi clateste gura cu apa. Repeta procedeul de 3-4 ori pe zi.


Apa cu sare

E cel mai simplu si la indemana remediu: intr-un pahar cu apa calduta, adauga o lingurita cu sare, apoi clateste gura timp de 30 de secunde cu acest amestec. In loc de sare, poti folosi bicarbonat de sodiu sau apa oxigenata (in raport 1:1 cu apa plata).


Cum previi gingivita

Pentru a evita inflamarea gingiilor, iata ce ai zilnic de facut:
  • Foloseste, pe langa periaj, apa de gura si ata dentara, pentru curatarea eficienta a spatiilor dintre dinti.
  • Alege paste de dinti mentolate, ce impiedica raspandirea infectiilor si reduc inflamatiile.
  • Consuma fructe si legume proaspete.
  • Schimba lunar periuta de dinti.
Sanatatea de azi, nr. 12 (70), 2013; foto: www.medici-stomatologi.ro
 

Anghinarea de la A la Z

 
Anghinarea de la A la Z

Acest soi de scaiete provenit din zona mediteraneeana se afla pe lista celor mai folositoare alimente din lume. Nu o confunda cu anghinarea de Ierusalim, o planta nord-americana ajunsa in Europa in secolul al XVII-lea!

Cunoscuta in lumea antica drept mancarea bogatilor, anghinarea este azi folosita nu doar in gastronomie, ci si ca remediu fitoterapeutic. Este benefica in digestie, crize biliare, dureri de ficat, angina pectorala, reumatism. Iata, in ordine alfabetica, toate virtutile acestei legume.

Antioxidantii din anghinare sunt mai numerosi decat in orice alta leguma. Un studiu american care a analizat peste 1.000 de vegetale a scos la iveala cantitati impresionante de quercitina, rutina, antocianina, cinarina, luteolina si silimarina - cei mai vasnici luptatori pentru mentinerea sanatatii.


Benefica indeosebi pentru afectiunile hepatice, are actiune puternic detoxifianta, fiind de mare ajutor in tratarea hepatitelor virale. Inlatura starile de greata si durerile abdominale.


Cinarina este unul din antioxidantii care stimuleaza productia bilei, inlesnind digestia grasimilor. Datorita acestui compus chimic, anghinarea este considerata un adevarat salvator al colecistului.


Diuretic redutabil, anghinarea contine substante care curata si detoxifica, accelerand eliminarea substantelor nocive. Este, astfel, eficienta in problemele ficatului (stimuleaza regenerarea celulelor hepatice), bilei (previne formarea calculilor) si de mare ajutor pentru cei care sufera de guta, artrita si reumatism.


Excesul ponderal poate scadea daca te imprietenesti cu anghinarea. Nu este doar hipocalorica (furnizeaza doar 18 kcal/100 g). Capacitatile sale detoxifiante te ajuta sa elimini surplusul de apa si contribuie la spargerea tesutului grasos, iar gustul ei amarui inhiba pofta de dulce.


Floarea de anghinare, de culoare violet, este bogata in antioxidanti. Consum-o sub forma de ceai pentru a te feri de radicalii liberi, vinovati de raspandirea tumorilor canceroase. Frunzele de anghinare ascund insa cele mai multe calitati, fiind exceptionale depurative si tonice.


Hipertensiunea arteriala este una din afectiunile pentru care este folosita anghinarea, care ajuta organismul sa scape de colesterol, unul din factorii care agraveaza problemele cordului.


Insulina este o substanta chimica din compozitia sa asemanatoare cu amidonul. Inulina este de fapt un prebiotic, adica o bacterie buna. Intocmai precum fibrele, inulina nu se descompune in procesul digestiei, ci este fermentata de bacteriile din colon. Astfel, ajuta eficient la stabilizarea florei intestinale si la diminuarea trigliceridelor.


Migrena, asociata adesea cu afectiunile biliare (bila lenesa) si cu un grad sporit de toxine in organism, poate fi atenuata prin consumul regulat de anghinare proaspata.


Pielea fara vlaga poate fi revitalizata cu anghinare fiarta si pasata, pe care o aplici pe fata ca masca, in combinatie cu avocado si cateva picaturi de vitamina E. In uz intern, ceaiul are efect de infrumusetare: un litru pe zi baut timp de o saptamana iti lasa tenul curat si luminos.


Tulburarile sistemului digestiv, de la greata, diaree, constipatie, arsuri, balonare sau dureri de stomac pana la indigestie sau lipsa apetitului, pot fi tratate cu anghinare. Are actiune antiinflamatoare si antibacteriana.


Zaharul din sange, cand are nivelul prea mare, este stabilizat cu ajutorul infuziei de anghinare, care curata sangele. De baut neindulcita, inainte de fiecare masa.

Sanatatea de azi, nr. 12 (70), 2013; foto: www.suplimente-naturiste.com
 

Informatii despre semintele de chia

 
Informatii despre semintele de chia

Cand aud acest nume, cei mai multi dintre noi se gandesc la o marca de automobil, fara sa stie ca au de-a face cu unele dintre cele mai sanatoase seminte.

Civilizatiile Americii precolumbiene puneau semintele de chia la rang de cinste in alimentatia lor, alaturi de rosii, cartof, porumb sau fasole. Se pare ca numele „chia” vine din maya si inseamna putere, spunand multe despre virtutile nutritive ale acestor seminte.


Ce sa stii despre chia

  • Boabele minuscule, care seamana foarte mult cu cele de mac, sunt semintele unei plante inrudite cu menta. Pot fi albe sau mai inchise la culoare, fara a exista vreo diferenta din punct de vedere nutritional intre ele.
  • Nu contin gluten, iar asta le recomanda in alimentatia bebelusilor sau a persoanelor care sufera de sensibilitate ori intoleranta la gluten.
  • Sunt bogate in fibre solubile sau insolubile, dar si in antioxidanti.
  • Consumate de catre persoanele care fac mult efort, cresc nivelul de energie si rezistenta fizica.
  • Contin minerale esentiale, precum calciu, zinc, magneziu, fosfor si mangan.
  • Se pare ca au un continut de acizi grasi omega 3 de opt ori mai mare decat somonul.

Cum sa te bucuri de ele

Nu au un gust sau miros anume, asa ca, adaugate in mancare, nu-i vor schimba savoarea. Le poti presara in salate, peste inghetata, in prajituri, in sucurile de fructe, in amestecul de cereale, in iaurt sau chiar in preparatele gatite pe care le consumi de obicei.


De stiut

Scufundate in apa vreme de 30 de minute, semintele de chia se maresc, absorbind foarte mult lichid si formand un gel despre care se crede ca este foarte benefic in cazul diabeticilor sau al sportivilor, deoarece ajuta la eliberarea progresiva de energie.

Sanatatea de azi, nr. 12 (70), 2013; foto: www.naturalnoni.ro
 

5 plante pentru rinichi sanatosi

 
5 plante pentru rinichi sanatosi

Consumul optim de apa asigura diureza, dar nu este intotdeauna suficient pentru a reduce riscul dezvoltarii calculilor renali sau al instalarii infectiilor.

Apeleaza la remedii naturale si spala rinichii cu plante a caror tinta principala este chiar sanatatea acestora! Iata cinci plante cu un puternic efect depurativ, de reechilibrare a functiei renale si de remineralizare generala:


Muguri de pin

Pune o lingura cu planta la o cana cu apa fierbinte, lasa acoperit 15 minute, apoi filtreaza. Bea ceaiul neindulcit, de trei ori pe zi, cu o ora inaintea meselor principale. Mugurii de pin impiedica formarea nisipului si pietrelor, avand actiune diuretica, precum si proprietati antiinflamatoare, dezinfectante si cicatrizante ale cailor urinare.


Musetel

Prepara o infuzie din doua lingurite cu flori la o cana cu apa clocotita. Bea doua cani pe zi pe stomacul gol. Si maceratul este calmant: lasa la rece, timp de 30 de minute, doua lingurite cu flori intr-o jumatate de cana cu apa. Filtreaza, apoi infuzeaza florile in alta jumatate de cana cu apa fierbinte. Amesteca preparatele obtinute si bea pe parcursul zilei.


Soc

Toarna o cana cu apa fierbinte peste o lingurita cu flori uscate, lasa la infuzat zece minute, apoi strecoara. Bea trei cani pe zi timp de o luna pentru reglarea echilibrului hidric. Flavonoidele din compozitia sa au efect antibiotic si diuretic. Si baia are efect calmant: atarna sub jetul de apa un saculet de panza in care ai pus flori de soc si stai in cada zece minute, pentru a alina crizele renale.


Matase de porumb

Este un remediu eficient in stare naturala sau sub forma de ceai, fiind indicata in calmarea simptomelor din bolile de rinichi, biliare sau hepatice. Urmeaza o cura de minimum doua saptamani in care bei zilnic un litru de ceai pe zi, inainte de masa. Matasea de porumb este folosita din cele mai vechi timpuri pentru eliminarea pietrelor, precum si pentru energizarea organismului.


Mesteacan

Este considerat un elixir pentru rinichi si vezica urinara, avand efect sporit de detoxificare. Este eficient sub forma de decoct preparat din 1-2 lingurite cu frunze maruntite la 250 ml de apa. Fierbe-le 20 de minute si bea ceai zilnic, timp de doua luni, pentru a reduce recurenta infectiilor tractului urinar. 0 cura de doua saptamani (de trei ori pe zi, pe stomacul gol) cu pulbere de mesteacan (tinuta sub limba) grabeste dizolvarea si eliminarea calculilor.


Stiai?

Oscilatiile de temperatura (trecerea de la foarte cald la extrem de rece) cresc cu 30%, riscul de a „deranja“ pietrele de la rinichi.

Sanatatea de azi, nr. 12 (70), 2013; foto: sanatate.bzi.ro
 

Paducelul (Crataegus oxyacantha)

 
Paducelul (Crataegus oxyacantha)

Nu se poate sa nu va fi intalnit niciodata, in drumetiile prin natura, cu paducelul. Este cea mai decorativa planta a lunii mai! O adevarata mireasa a padurii, invelita in voaluri albe si parfumate, impodobita cu puzderie de buchetele de flori. Poate nu i-ati stiut numele, dar imaginea aceea de basm v-a ramas cu siguranta in memorie. Tufele de paducel cresc oriunde, in luminisul padurilor, in tufarisurile salbatice, pe marginea araturilor si prin parcuri, urcand de la campie si pana la 1600 de metri altitudine. In conditii bune de viata, paducelul traieste pana la 500 de ani, semn de mare putere si energie.

La tara, paducelul e adus adeseori din padure si transformat in gard verde. Pe langa florile albe si parfumate, care fac sa nunteasca vazduhul in luna mai, paducelul are ramuri tepoase si dese, oferind protectie gospodariilor taranesti si, totodata, un adapost ideal pentru pasarile marunte, care pot cuibari linistite, ocrotite de marile pasari de prada, speriate de ghimpi. Ca sa nu mai vorbim despre fructele rosii de paducel, care le ofera acelorasi zburatoare hrana bogata la vreme de toamna. O tufa de paducel plantata in gradina ofera o priveliste incantatoare in luna mai, iar toamna si iarna bucura ochiul cu fructele ei purpurii. Dar frumusetea paducelului e neinsemnata in comparatie cu forta lui de medicament natural.


Istoria paducelului

Cunoscut de daci, de romani si de greci, paducelul a fost botezat cu numele sau latinesc de marele Dioscoride. Crataegus inseamna tarie si stabilitate, iar oxyacantha aminteste de spinii sai. In Romania, arbustul e cunoscut si sub numele de gherghin, malaes si maracin. Dacii, ca si romanii de mai tarziu, ii foloseau florile in infuzii, contra insomniilor, in boli de inima si ficat, iar decoctul de fructe era folosit contra diareei si a bolilor de rinichi. De 1 Mai, stramosii nostri prindeau ramuri inflorite de paducel la porti, numindu-le si armindeni, un leac de alungat duhurile rele din preajma casei si, odata cu ele si spiritul bolilor. Dupa cum spun legendele, paducelul isi are originea in toiagul Sfantului Iosif, din lemnul lui tare ca piatra facandu-se in vechime si batele ciobanesti.


Insusirile botanice ale paducelului

Paducelul face parte din familia rozaceelor si este o tufa sau un arbust ce poate atinge o inaltime de 5-10 metri. Are frunze dese, in forma de inima (un semnal pentru virtutile lui medicale), flori albe, dispuse in inflorescente, care toamna se transforma in fructe rosii si fainoase, dupa care pasarile se dau in vant. Pentru botanisti, paducelul este o adevarata minune. In America exista peste 1000 de specii de paducel.


Partile folosite ale plantei

Farmacia naturii foloseste deopotriva, in scopuri terapeutice, frunzele, florile si fructele rosii de paducel. Florile si frunzele pot fi culese din mai si pana in iunie. Inflorescentele trebuie culese inainte de a se deschide complet, ca sa nu se scuture la uscat. Fructele se aduna din octombrie si pana in noiembrie. Pentru prepararea tincturii de paducel se folosesc fructe proaspete.


Insusirile medicale ale paducelului

Primele relatari despre paducel, ca planta buna pentru inima si circulatia sangelui, le gasim la herboristul francez Quercetansu, care folosea paducelul ca leac contra batranetii, tratandu-l, se pare, cu mult succes pe regele Henric al IV-lea. In urma cu 100 de ani, curele de regenerare cu paducel ale medicului irlandez Dr. Green au scos planta din uitarea in care cazuse, dandu-i o celebritate necunoscuta pana atunci. Numit si „ingerul inimii“, paducelul a patruns ca remediu in toate farmaciile timpului si in cabinetele medicale. Insusirea lui principala consta in puterea de calmare a inimii si largirea vaselor de sange. Mai ales preventiv, planta are o actiune de exceptie, prezentand marele avantaj ca poate fi luata in doze mari, fara risc.


Folosirea paducelului

  • Remediu de exceptie pentru inima - mai ales in cazul persoanelor varstnice, care se plang de inima „slaba“ si tulburari de circulatie. Recomandari: batai de inima neregulate, intepaturi, aritmii, senzatie de teama, puls neregulat, insuficienta respiratorie, hipo si hipertensiune, angina pectorala, slabiciune dupa boli infectioase, epuizare, ameteli, insomnie, stres, tulburari de climateriu. Mod de administrare: infuzie si tinctura de paducel. Infuzia se prepara dintr-o lingurita de flori si frunze de paducel, peste care se toarna o cana de apa clocotita. Se lasa acoperita 10 minute. Se strecoara. Se bea pe parcursul unei zile, putin cate putin. Tinctura - 20 grame frunze, flori si fructe maruntite se acopera cu 100 ml alcool de 70 de grade. Se lasa la macerat 10 zile, agitand zilnic vasul. Se beau 10-15 picaturi inainte de mese. In caz de criza de inima se poate lua o doza dubla sau tripla de preparat.
  • Diaree, boli de rinichi si ficat - decoct din flori uscate. Se pune la fiert o lingurita de planta cu o cana de apa, vreme de 3 minute. Se lasa sa se raceasca. Se strecoara. Se bea o cana dimineata si una seara.

Vin de paducel pentru inima

Reteta: doi pumni de boabe proaspete de paducel se zdrobesc si se vara intr-o sticla. Se toarna deasupra o jumatate de litru de vin rosu (natural). Se lasa trei saptamani la macerat, scuturand sticla in fiecare zi. Se strecoara, se trage din nou la sticla. Se beau dupa mese, cate 1-2 paharele de lichior. Intareste inima.


Tratamente externe cu paducel

  • Bai intaritoare cu paducel - se ia un pumn de planta maruntita (frunze, fructe si flori) si se fierbe scurt intr-un litru de apa. Se strecoara, se amesteca cu un pumn de sare grunjoasa si se toarna in apa din baie. Substantele continute in paducel au o actiune de inviorare a organismului, ceea ce imbunatateste activitatea inimii si circulatia sangelui.
  • Bataturi - se prepara un decoct din 2-3 linguri de frunze si flori maruntite, fierte in 200 ml apa. Se fierbe 10 minute la foc mic. Se acopera si se lasa la racit 20 de minute. Se aplica pe bataturi comprese cu lichid sau cataplasme cu plantele fierte.

Paducelul in insuficienta cardiaca

Paducelul este un remediu de exceptie, mai ales in combaterea insuficientei cardiace cronice. Prin asta se intelege o activitate diminuata a muschiului inimii. Simptomele sunt multe si diferite, in functie de gravitatea bolii, de gradul de vatamare a inimii: slabiciune generala, oboseala, apatie, palpitatii, somn nelinistit, picioare si degete umflate, greutate la respirat. In toate aceste cazuri, pe langa medicamentele recomandate de medic, paducelul este un aliat de exceptie. Obisnuiti-va sa-l folositi zilnic, cel mai simplu sub forma de tinctura (se gaseste in farmacii si magazinele naturiste, preparata la „Dacia Plant“ Sebes, Alba). Veti alunga spectrul bolii departe de dvs.


Paducelul in combinatii cu alte plante

  • Ceai pentru slabiciune la inima. Ingrediente: flori si frunze de paducel (1 lingura), flori de arnica (1 lingura), frunze de talpa-gastii (1 lingura), frunze de melisa (1 lingura), passiflora (1 lingura). Mod de preparare si folosire: se opareste 1 lingurita de amestec cu o cana de apa clocotita. Se lasa la infuzat 5 minute, se strecoara si se bea de trei ori pe zi, la jumatate de ora dupa mesele principale. Ceaiul se prepara de fiecare data proaspat. Intareste inima, largeste vasele de sange, linisteste si relaxeaza.
  • Amestec de tincturi pentru slabiciune la inima. Ingrediente: tinctura de paducel (20 ml), tinctura de melisa (10 ml), tinctura de talpa-gastii (10 ml), tinctura de arnica (5 ml). Mod de preparare si administrare: se amesteca tincturile si se dilueaza cu putina apa. Se iau de trei ori pe zi cate 15-25 de picaturi, inaintea meselor principale. Au efect intaritor si calmant.
Asul verde nr. 72, 2010; foto: www.dreamstime.com