Medicină informativă

 

In august 2009, labradorul doctoritei Claire Guest (cofondator al Medical Detection Dogs) a inceput sa se comporte ciudat. Chiar daca era un caine bland de obicei, el a inceput sa o impinga cu botul in piept in mod repetat. Derutata de comportamentul ciudat al cainelui ei, dr. Guest si-a facut o serie de analize in zona respectiva a corpului si a depistat ca avea cancer la san intr-un stadiu incipient.

De ce ar vrea un caine sa miroasa cancerul? Raspunsul ar fi ca, daca este ceva in neregula cu noi, acest lucru va afecta si cainele. Daca suntem bolnavi, acest lucru ar putea afecta in mod direct capacitatea noastra de a oferi hrana si adapost pentru caine. Astfel, cainele observa micile modificari in organism care ar putea semnifica faptul ca avem probleme.

Nasul unui caine are peste 300 de milioane de senzori

Studiile efectuate la Spitalul Universitar Milton Keynes - Buckinghamshire din Marea Britanie au aratat ca multe boli au compusi organici volatili, pe care cainii ii pot detecta si diferentia cu succes. Nasul unui caine are peste 300 de milioane de senzori, in comparatie cu doar 6 milioane cat are omul.

Nasul uman are doar 3 centimetri patrati de membrana olfactiva, in timp ce unele rase de caini (rasa Bloodhound, de exemplu) pot avea pana la 150 centimetri patrati de material sensibil la miros. Cainii au, de asemenea, in creier de 40 de ori mai multe celule care proceseaza mirosul decat oamenii. Totodata, cainii au si o extraordinara memorie olfactiva, ei putand recunoaste, de exemplu, ca o pisica a trecut printr-o anumita zona in urma cu o zi si pot sti chiar ce a mancat pisica respectiva.

Se pare ca daca sunt pregatiti, cainii au rate de detectare mai mari decat majoritatea testelor existente, ei putand detecta echivalentul unei picaturi de sange in doua bazine de inot de dimensiuni olimpice. Dupa o pregatire de sase luni, sunt capabili sa adulmece urmele celulelor canceroase din probele de urina, de exemplu.






Formarea cainilor (cum ar fi rasele Cavalier King Charles Spaniel, Border Collie, Portuguese Water Dog, labradori, ciobanesti germani, ciobanesti australieni) pentru a mirosi cancerul se face in acelasi fel in care sunt instruiti pentru a detecta bombele, prin asocierea mirosului-tinta cu o recompensa de mare valoare.

De asemenea, cainii trebuie sa fie instruiti pentru a ignora mirosul specific sanatos sau mirosul altor boli. Tu ce parere ai despre asta, cainele tau crezi ca ar putea sa iti diagnosticheze bolile?


Bibliografie: Ziarul de Sanatate, nr. 2/2016

 

Retete combinate

Orice munca facuta in echipa este mai eficienta. De asemenea si retetele cu mai multe plante rezolva mai eficient problemele de sanatate, actionand simultan asupra organelor.

• Merisor, strugurii-ursului si rostopasca. Un remediu diuretic cu multiple efecte pozitive se obtine din amestec de frunze de merisor de munte (o lingura), strugurii-ursului (o lingurita) si rostopasca (o lingurita). Plantele se pun pe foc in 450 ml de apa fierbinte, se fierb 5 minute dupa primul clocot si se infuzeaza timp de o ora in termos. Infuzia se bea in 2 zile, cate 200 ml pe zi, cate 2 linguri la fiecare ora. Se fac nu mai mult de 5 cure, cu durata de 7 zile pe an. Preparatele ce contin strugurii-ursului sunt contraindicate femeilor insarcinate sau care alapteaza si copiilor pana la 12 ani.






• Ruscuta. Daca retinerile de lichid au legatura cu afectiuni cardiace, sunt recomandate retete ce contin o planta care salveaza deseori vietile bolnavilor ce au trecut prin tragedia infarctului miocardic. Planta se numeste ruscuta de primavara (Adonis vernalis). Ea poate fi consumata in cantitati foarte mici, sub forma de pulbere, dar si in combinatie cu alte plante. Va propun doua combinatii cu ruscuta.

1. Se amesteca cate 25 g de ruscuta, radacina de osul-iepurelui, fructe de maces si 50 g frunze de mesteacan. O lingura de plante plina varf se infuzeaza 6 ore in 300 ml apa rece, apoi se aduce pana la fierbere si se incalzeste fara sa fiarba, pe un foc foarte slab, inca 15 minute. Dupa racire, se strecoara si se bea cu inghitituri mici, pe parcursul zilei.

2. Cate o lingura de ruscuta, flori de sanziene, drobita, crengute sau frunze de ienupar si o lingurita flori de lacramioare se pun cu 1,5 litri de apa rece si se tin pe foc, pana se evapora 1/3 de lichid. Se infuzeaza acoperit cu capac, pana la racire. Se beau cate 1-2 linguri la fiecare 2 ore (de la ora 9 pana la 21).






• Ceai din sase plante. Pentru ascita se amesteca cate 4 linguri de vasc, menta, scoarta de soc, radacina de cicoare si cate 3 linguri cimbru si pochivnic. Plantele se trec prin masina de tocat sau se taie marunt cu foarfeca, se amesteca bine. Trei linguri de plante se infuzeaza pe timp de noapte in 3 pahare de apa rece. Dimineata se pun pe foc mic intr-un vas mai mare, cu apa fierbinte si se fierb acoperit, timp de 3 ore. Se infuzeaza 30 de minute. Se bea infuzia, strecurata, in 4 reprize in timpul zilei, cu o ora inainte de masa.

Pentru eliminarea lichidului din cavitatea abdominala se face decoct din urmatoarele plante: cate 3 linguri pastai de fasole, muguri de mesteacan, flori de albastrita, matase de porumb, 5 linguri fructe negre de scorus. Trei linguri de amestec se infuzeaza 12 ore in 450 ml apa fiarta si racita, apoi se pun pe foc, se aduc pana la fierbere si se mai infuzeaza timp de 7 ore, in termos. Se beau cate 100 ml lichid, de 4 ori pe zi, indulcit cu miere de albine.

• Flori de soc. Daca va treziti dimineata cu ochii umflati, beti in timpul zilei decoct din flori de soc. O lingurita de flori se pune pe foc in 200 ml de apa, se aduce lichidul pana la fierbere si se lasa sa se raceasca acoperit cu capac. Se bea in 3-4 transe, de preferat cu 15-20 de minute inainte de masa. Nu se recomanda sa-l beti dupa ora 17, deoarece are un efect diuretic puternic.

Bai pentru edeme

• Compresa cu apa sarata. In situatia cand rinichii sunt suprasolicitati si nu-si indeplinesc functiile, pielea preia o parte din eliminarea lichidelor prin transpiratie. Cea mai simpla varianta este aplicarea pe tot corpul a unei comprese mari cu tesatura imbibata cu apa sarata (5 lingurite la 1 litru de apa). Bolnavul dezbracat se infasoara in tesatura umeda, deasupra se inveleste in folie de plastic si intr-o plapuma ca sa transpire abundent.

• Bai uscate. Batranii faceau bai uscate cu frunze de mesteacan sau de liliac in perioada calda a anului. O cada se umple cu frunzele proaspat culese, se acopera cu o prelata pentru o ora, ca sa incalzeasca masa verde. Bolnavul se culca in frunze, astfel ca sa fie acoperit tot corpul, in afara de cap si cada se inveleste iar cu prelata, pentru producerea de transpiratie abundenta. Durata procedurii este 1-1,5 ore, dar nu mai mult.






• Trei plante cu aceleasi puteri. In perioada rece a anului se fac bai cu decoct din frunze de mesteacan, sanziene sau din radacina de brusture. Sunt trei plante cu mare putere de eliminare a lichidului din corp. In 3 litri de apa se fierb 15 minute, 5-6 frunze de plante sau 150-200 g de radacina tocata marunt. Decoctul se toarna in cada cu apa calda, in care bolnavul sta 30-45 de minute, dar nu mai mult de o ora.

Nu am specificat durata curelor, deoarece situatiile difera de la caz la caz. Un organism reactioneaza mai repede, altul are nevoie de repetari multiple. Un sfat comun: folositi o schema din 3 retete pe care sa le faceti in cure de cate 3 saptamani, una dupa alta. Cand terminati ultima cura, incepeti iar cu prima reteta.

Asul verde nr. 103, 2013. Imagine: www.stirimondene.eu

 

Principiile amare din compozitia pelinului fac din Artemisia absinthium una dintre cele mai folosite plante din medicina naturista.


Amar ca fierea, e o specie perena robusta, cu flori numeroase pe ramurile superioare. Raspandit peste tot in zona temperata, la deal si la ses, pelinul are efecte vindecatoare ce se manifesta complex in multe afectiuni.


Are proprietati aproape miraculoase pentru ficat, printre altele intensificand procesul de eliminare a toxinelor. Tratamentele cu pelin nu trebuie sa depaseasca doua saptamani.






Bubele si eruptiile purulente se cicatrizeaza daca faceti tratamente cu pelin. Aplicati cataplasme timp de o saptamana, fiindca pelinul este un bun dezinfectant. Pentru cataplasme, amestecati planta macinata cu apa calduta pana ce se formeaza o pasta, puneti-o intr-un tifon si apoi aplicati pe locul afectat.


Tratamente cu pelin pentru constipatie si dispepsii: 1-2 cani cu infuzie de pelin pe zi (o lingurita cu planta la o cana cu apa), timp de maximum trei zile.


Tratamente cu pelin pentru detoxificare. Bauta zilnic pe stomacul gol, infuzia curata stomacul, rinichii si ficatul. Astfel, multe probleme (dureri, inflamatii, anemie etc.) vor fi uitate, fiindca pelinul intareste organismul si il scapa de deseurile care ii fac rau.






Tratamente cu pelin se fac si in cazul febrei, guturaiului, gripei si chiar pneumoniei. Aceste afectiuni sunt atenuate cu macerat la rece din pelin. Preparati-l astfel: puneti o lingurita cu pulbere de pelin intr-o cana cu apa plata, lasati la macerat sapte ore, apoi filtrati. Luati 3-6 lingurite din preparat la fiecare jumatate de ora.


Greturile persistente sunt invinse daca faceti tratamente cu pelin. Beti zilnic, din doua in doua ore, patru linguri cu ceai. In cateva zile, veti scapa complet de ele si veti avea din nou pofta de mancare. Disfunctiile biliare la care se asociaza migrenele sunt si ele diminuate de consumul de ceai combinat de pelin, anghinare si musetel.






Hemoroizii sunt redusi prin tratamente cu pelin. Faceti bai de sezut sau spalaturi cu infuzie combinata. Calmeaza inflamatia, favorizeaza cicatrizarea si reduc riscul de suprainfectie.


Inflamatiile stomacului pot fi ameliorate daca faceti tratamente cu pelin, mai exact cu tinctura de pelin care se prepara astfel: doua linguri cu pelin macerate in 500 ml de alcool timp de trei zile. Scapati de suferinte daca beti de doua ori pe zi cate 12 picaturi diluate in apa.


Tratamente cu pelin se fac si in cazul hepatitei infectioase. Jumatate de pahar cu planta macerata sapte zile in ½ litru de otet de mere si strecurata. Beti cu apa cate o lingurita cu o jumatate de ora inainte de pranz, timp de o saptamana.






Lipsa de vlaga si starea de slabiciune din convalescenta devin amintire daca faceti tratamente cu pelin. Luati zilnic cate 20 de picaturi de tinctura pana la refacerea fortelor.


Mirosul urat al gurii este combatut prin tratamente cu pelin. Mai exact cu pulbere de pelin luata astfel: combinati in proportii egale cu pulbere de menta si luati cate o lingurita din acest amestec de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. Tineti sub limba zece minute, apoi inghititi cu apa. Pentru a obtine pulberea, planta se macina fin cu rasnita de cafea, apoi se cerne.


Tratamentele cu pelin neutralizeaza acidul gastric. Ceaiul de pelin este eficient in boala de reflux si in digestia grasimilor.






Si pentru oxiuriaza si giardiaza se pot face tratamente cu pelin. Oxiuriaza si giardiaza se trateaza prin clisme cu pelin, o metoda usoara de a scapa de viermii intestinali. Pelinul este printre cele mai utilizate plante contra parazitilor digestivi.


Plantele amare, precum pelinul, dar si gentiana sau tintaura, sunt asociate cu rezultate excelente in anorexie, alaturi de un regim indelungat pe baza de fructe.


Sucul gastric si, implicit, digestia sunt activate de ceaiul de pelin. De asemenea, planta contine materii nutritive.






Atentie!

• Reactii adverse se manifesta la femeile gravide, cele care alapteaza, la bolnavii cu afectiuni psihice grave sau acute, in boli intestinale acute. In aceste cazuri, pelinul este contraindicat.
• Tonic nervos, pelinul sub forma de ulei esential are efect contrar daca nu e bine dozat, putand provoca halucinatii si convulsii, scaune involuntare, inconstienta si chiar deces.
• Utilizarea indelungata a preparatelor pe baza de pelin, in special a bauturilor alcoolice, este periculoasa pentru sistemul nervos central.
• Zaharul sau alti corectori de gust nu trebuie adaugati in preparatele pe baza de pelin, fiindca diminueaza efectele benefice ale plantei.

Autor: Lidia Nastase. Sursa: Sanatatea de azi, nr. 8 (78), 2014. Foto: commons.wikimedia.org

 

Este o alta neplacere accentuata de caldurile estivale. Pe de o parte, un nas din care curge brusc sange este neplacut la vedere, pe de alta, o hemoragie nazala cat de mica ne sperie atunci cand incepe sa umple batiste. In termeni medicali, hemoragia nazala este denumita epistaxis. Nu cedati panicii. In mod normal, o sangerare din nas poate fi stopata in cateva minute.

Piscati-va nasul!

• Modul cel mai simplu de a opri o sangerare nazala consta in piscarea narilor cu degetele. Stati drept, cu capul aplecat inainte, pentru a impiedica sangele sa va curga in gat. Apoi, curatati-va delicat nasul, in cazul cand exista mucozitati uscate. Piscati-va apoi narile si apasati-le puternic catre obraz. Mentineti pozitia aceasta vreme de 10 minute. Daca sangerarea nu inceteaza, repetati procedeul, in general da rezultate rapide.







• Daca sangele continua sa curga, incercati sa introduceti in nas un tampon mic din tifon si piscati-va din nou narile, vreme de 15 minute. Daca sangerarea inceteaza, lasati compresa in nas vreme de doua ore. Daca fenomenul continua, consultati un medic: poate ca aveti nevoie de un pansament facut de un specialist sau de o cauterizare.
• Putin suc de lamaie sau ulei esential de lavanda aplicat in nas, pe o bucatica de vata, poate fi de asemenea eficient.
• Aplicati pe nas un cub de gheata, invelit in tifon. Recele contracta vasele de sange din nas, ceea ce opreste sangerarea.

Cuprins articol:

• Remedii populare
• Metode de prevenire
• Cand se consulta medicul?
• Leacuri stravechi

Remedii populare

• Umeziti doua bucatele de vata, pudrati-le cu sare si varati-le intre buza de sus si gingie, impingandu-le catre nas.
• Apasati cu un ban de metal sub nara care sangereaza, pana la oprirea sangelui.

Metode de prevenire

• Daca va curge des sange din nas, fara niciun motiv special, mentineti-va mucoasele nazale umede, band 8 pahare mari de apa pe zi. Sunteti hidratati suficient atunci cand urina dumneavoastra este limpede si nu are culoare inchisa.







• Iarna, limitati efectele de uscare excesiva a aerului din casa prin incalzire, folosind un umidificator sau aplicand prosoape umede pe calorifer.
• Curatati-va interiorul narilor cu vaselina sau hidratati-le abundent cu un vaporizator nazal salin (puteti sa diluati o lingurita de sare in 500 ml de apa clocotita si lasati-o sa se raceasca). Aplicati remediul inainte de a calatori cu avionul, dupa o raceala, o sinuzita sau un climat foarte uscat.
• Atentie la aspirina! Poate incetini coagularea, ceea ce nu e prea bine, daca sangerati des din nas. Nu opriti dozele cotidiene de aspirina, daca ele v-au fost prescrise de medic pentru a fluidifica sangele, dar consultati-l daca sangerati.
• Daca suferiti de o alergie nazala (la fan, mai ales) tratati-o rapid. Intre iritatia constanta provocata de alergeni si inflamatia produsa de stersul frecvent al nasului, membranele nazale sunt puse la grea incercare.







• Daca va curge des sange din nas, mancati alimente bogate in vitamina C (portocale, grapefruit, legume verzi) sau luati pastile de vitamina C (pana la 1000 mg pe zi). Ajuta la intarirea capilarelor subtiri si intra in compozitia colagenului, o substanta care protejeaza si hidrateaza caile nazale. In paralel cu vitamina C, luati si 500 mg pe zi de suplimente alimentare care contin bioflavonoizi, ca pycnogenolul, de pilda (extras din scoarta de pin maritim), care contribuie la intarirea capilarelor. Cereti sfatul medicului inainte de a apela la aceste suplimente.

Cand se consulta medicul?

Adresati-va unui doctor, cand sangerati des din nas, fara motiv aparent. Toate persoanele care sufera de hipertensiune sau de ateroscleroza sa consulte medicul de familie, daca sangerarile dureaza mai mult de 10 minute. Prezenta la medic este obligatorie atunci cand sangerarea este urmarea unei lovituri la cap, mai ales cand sangele este apos si fluid (ceea ce poate indica prezenta lichidului cefalorahidian). De asemenea, chemati salvarea daca sangerarea nu inceteaza vreme de 30 de minute si va simtiti slabiti sau aveti o stare de rau.

Leacuri stravechi

• Pulberea de piper - era recomandata in Evul Mediu chiar de marele Avicena, care recomanda infuzii cu un varf de cutit de piper.
• Planta de aloe - este folosita contra sangerarilor in toate tarile mediteraneene. Se taie o bucatica de frunza si se pune putin gel de la taietura in nas. Procedeul se repeta mai multe zile.
• Tinctura de traista-ciobanului e utilizata in toata Europa pentru stoparea sangerarilor nazale. Se gaseste si in magazinele naturiste. Inmuiati putina vata in tinctura si introduceti-o in nas.

Bibliografie: AS verde, nr. 85, iulie 2011. Foto: lataifas.ro

 

Tomatele sunt recomandate la orice varsta si in orice cantitate oamenilor sanatosi, cu precadere in alimentatia celor cu diferite suferinte: boli cardiovasculare, reumatismale, hepatobiliare, gastro-duodenale, infecto-contagioase, in starile de constipatie cronica, astenie, inapetenta, in caz de hipovitaminoza sau carenta de minerale, in ateroscleroza.

Avand o valoare calorica redusa (17 kcal./100 g), sunt indicate si in curele de slabire si, mai nou, se spune ca ar contribui in buna masura in profilaxia anumitor tipuri de cancer. Va prezentam in continuare cateva remedii cu rosii, contra diferitelor afectiuni de sanatate.

Am scapat fara operatie de calculii renali!

O matusa, femeie cu multa experienta intr-ale leacurilor populare, m-a invatat cum sa scap mai repede de pietre. I-am urmat sfatul si, in mai putin de o luna, am eliminat toti calculii care imi provocasera atata suferinta.

Razuiti cinci-sase rosii bine coapte cu un cutit, dar cu partea neascutita. Coaja se va zbarci si va fi foarte usor de indepartat. Consumati in fiecare zi pielitele acestea, pe care le asezonati cu zeama de lamaie si ulei de masline. (Cristina T., Suceava)

Cocteil natural contra flebitei

Se amesteca 200 ml suc de rosii, 200 ml suc extras cu storcatorul electric dintr-o radacina de ghimbir (se gaseste la supermarket) si zeama de la o lamaie. Se dizolva o lingurita de miere de salcam si se bea. Este un tratament de lunga durata, dar da rezultate, ajutand chiar la vindecarea mai rapida a vanatailor ramase dupa lovituri.

E bine de stiut ca exista rare cazuri cand rosiile pot sa declanseze simptome alergice (senzatie de mancarime, inrosirea tegumentelor, inflamarea pielii si mucoaselor, diaree). Daca se constata asa ceva, se recomanda excluderea lor din alimentatie cateva luni dupa care se poate relua progresiv consumul. De obicei, toleranta, o data restabilita, este definitiva. (Anica P., Ludi)

Scapati rapid de acnee!

Pe scurt, se tamponeaza peste zi in repetate randuri leziunile (cosurile) cu felii proaspete de rosii, iar seara de seara se fac lotionari ale tenului cu suc de tomate extras in casa amestecat cu un strop de alcool, un dram de glicerina boraxata si apa pura. Va rog sa ma credeti ca aceasta terapie accesibila oricui m-a eliberat de „blestem“ in doar trei saptamani. (Corina G., Buzau)

Tineti sub control hipertensiunea!

Doua rosii infulecate in zori, presarate, in loc de sare, cu un dram de zahar brun. Poate vi se va parea ciudat, dar acest mic ritual nu numai ca ma ajuta de zece ani sa tin la respect hipertensiunea, ci si sa scap de aspectul ochilor injectati, plus ca am slabit in timp, intrucat reduce apetitul alimentar de peste zi. Daca nu ma credeti, incercati si dumneavoastra! (Adelina B., Bucuresti)

Remedii naturiste nr. 6 (98).

 

Acest fruct atat de mic si aromat dar si deosebit de bogat in substante si elemente cu proprietati antimicrobiene si anticancerigene, reuseste cu atata succes, sa acopere necesitatile nutritive ale organismului uman prin continutul sau mare de vitamine, minerale, pectine ori substante de natura flavonoidica.

Rezultatele recente efectuate de cercetatorii olandezi reflecta faptul ca zmeura prezinta o activitate antioxidanta de 50 de ori mai puternica decat capsunile, de zece ori mai mare decat a rosiilor si de trei ori mai mare decat a fructelor de kiwi si aceasta datorita prezentei unuia din principalii constituenti: acidul elagic cu un rol foarte important in prevenirea distrugerii celulare si in neutralizarea radicalilor liberi.

Beneficiile fructului si frunzelor de zmeura

Zmeura, proaspat culeasa, reprezinta o bogata sursa de vitamine (vitamina C, mangan, folati, vitamina B2, B3, potasiu, magneziu, acizi grasi, tanini, coloranti, pectina, substante minerale, omega-3, cupru si fier si in cantitati mici vitamina A, E, calciu si fosfor) dar si o resursa remarcabila de fibre (9 g de fibra la o cescuta de circa 150 g zmeura).

Zmeura mai contine: acid salicilic si zaharuri sub forma de levuloza, ceea ce o recomanda inclusiv reumaticilor si diabeticilor, dar si in proportie de la 4% la 11%, acizi citrici. Principala calitate a zmeurei o reprezinta efectul ei antioxidant, determinat de continutul in acid elagic, cu rol important in prevenirea distrugerii celulare si in neutralizarea radicalilor liberi.

De asemenea, zmeura se recomanda in cazul asteniilor, anemiilor, afectiunilor hepatice, in gastrita hiperacida si ulcer duodenal, deoarece contribuie la scaderea nivelului de aciditate gastrica. Ca adjuvant zmeura este folosita si in afectiuni mai grave cum ar fi: cirozele, afectiunile cardiace, oculare, hipertensiune, ateroscleroza, stari febrile ori amigdalita.






Totusi, prin continutul de oxalati, consumul de zmeura prezinta si un risc ce indeamna la consumul cu moderatie. Persoanele care au pietre la rinichi sau la vezica biliara trebuie sa evite consumul ridicat de zmeura. Ceaiul din frunze de zmeura, folosit extern, constituie un antiacid, antiseptic intestinal, astringent, cicatrizant, digestiv, diuretic, dezinfectant, hemostatic.

Implicatiile zmeurei in cosmetica

Zmeura este recomandata nu doar pentru efectele sale curative ci si pentru aplicatiile ei din lumea cosmeticii. Fortifiant puternic pentru fata, miezul proaspat de zmeura era folosit, astfel, din timpuri stravechi in vederea curatarii si regenerarii pielii.

Pentru o cura antirid de ceai de zmeura se recomanda consumul zilnic (45 zile, de trei ori pe zi). Proprietatile si intrebuintarile zmeurei se regasesc cu succes si in formula unor creme de fata ori de corp, masti, sampoane ori geluri de dus.

Blu; Irina Ozsvath, consultant cosmetice Sensiblu.

 

Rozmarinul este un arbust stufos, aromat, vesnic verde, care se gaseste in tot bazinul mediteraneean. Spicele de flori, colorate in albastru-deschis sau lila, se deschid in mai si iunie. Ele contin un ulei esential, care intra in compozitia apei de colonie.

Compusi activi

Rozmarinul contine multe principii active. Flavonoidele sunt stimulente si antioxidanti; fenolii - mai ales acidul rozmarinic - sunt antiseptici si reduc inflamatiile; taninii astringenti lupta impotriva infectiilor. Planta are proprietati analgezice si stimulatoare.

Utilizari medicinale

Flavonoidele din rozmarin stimuleaza circulatia prin tonifierea capilarelor si prin ameliorarea fluxului sangvin venos - beneficii care justifica utilizarea traditionala a rozmarinului pentru imbunatatirea memoriei si a concentrarii, pentru tratarea durerilor de cap si pentru stimularea cresterii parului.

Planta usureaza digestia si este prescrisa pentru probleme precum dispepsia, crampele gastrice, aerofagia si constipatia. De asemenea, rozmarinul creste secretia biliara, importanta pentru digestia grasimilor.

Rozmarinul este un antiinflamator eficient. Are calitati antibacteriene si expectorante, putand fi folosit in tratarea infectiilor tractului respirator.






Este si un tonic bun pentru persoanele care sufera de oboseala. Extern, uleiul esential de rozmarin se dilueaza cu un ulei excipient, precum cel de floarea-soarelui si se foloseste ca masaj pentru tratarea durerilor musculare, a sciaticii si a inflamatiilor reumatice.

Extractul de rozmarin stimuleaza foliculii de par si circulatia scalpului, de aceea se aplica pe cap pentru prevenirea alopeciei. Calitatile lui antiseptice il fac util si in tratamentul matretii.

Imagine: www.ingradina.com

 

Vedete de necontestat la categoria fructelor ce apar in mai, ciresele sunt unele dintre cele mai iubite poame de catre romani (se estimeaza ca in tara noastra exista peste patru milioane de ciresi). Cu atat mai bine, deoarece, pe langa gusturile minunate, poseda si excelente proprietati terapeutice. Ciresele rosii contin antociani, redutabili antioxidanti care scad riscul aparitiei afectiunilor cardiovasculare. Si nu doar atat. Persoanele care sufera de reumatism, guta, constipatie, infectii urinare si mai ales cele care au pietre la rinichi ori la bila au numai de castigat de pe urma unei cure cu cirese proaspete.

Cel mai simplu mod de a scapa de colita

Pentru doua saptamani incheiate, am eliminat din dieta orice produs de origine animala, in schimb, inaintea fiecarei mese sau gustari, indiferent cat de neinsemnata cantitativ era, consumam cate o jumatate de kilogram de cirese proaspete. Spre uimirea mea, simptomele au incetat chiar din timpul curei si nu au mai reaparut pana in ziua de azi. (M. S., Medias)

Aliatele perfecte ale rinichilor sanatosi

Tratament naturist recomandat in caz de pielonefrita. Tratamentul consta in consumarea unui litru de suc dimineata, pe stomacul gol, si a cat mai multor fructe peste zi. In extrasezon, folosesc ceaiul din codite de cirese, care reprezinta la randu-i un diuretic de baza. Il prepar dintr-o lingurita de materie vegetala la 250 ml apa clocotita; las cinci minute, apoi strecor. Doza zilnica este de doua cani de ceai. Cura se tine minimum o luna. (F. M., Bucuresti)

Daca faceti des cistita...

Fierbeti un pumn de codite (pot fi proaspete sau uscate) in 600 ml apa, timp de un sfert de ora. Strecurati ceaiul cand s-a mai racit putin si consumati-l in mai multe reprize, pe parcursul unei zile. Repetati tratamentul zi de zi, fara exceptie, timp de macar trei saptamani.

Continutul ridicat de apa din cirese ne permite sa mancam cat de multe dorim, fara teama ca ne ingrasam! Consumand pana la un kilogram de astfel de fructe zilnic, timp de o zi sau doua pe saptamana, fortam eliminarea toxinelor din corp. Acest lucru va asigura o stare generala de bine, pielea va deveni mai neteda, mai catifelata.

Apropo de ten: puneti deoparte cateva fructe, indepartati-le coaja si sambureii, presati-le si amestecati-le pana ce devin pasta, apoi intindeti pe fata masca obtinuta. Este o reteta simpla, o solutie foarte buna pentru redobandirea elasticitatii pielii. Se spune ca si durerile de cap dispar daca se aplica pe frunte pasta de cirese. (D. P., Dambovita)

Remedii naturiste nr. 5 (97)

 

Una dintre metodele preferate de a prepara ceai este folosirea luminii soarelui sau a lunii pentru a extrage proprietatile vindecatoare din plante. Ceaiurile medicinale produse in acest mod nu contin aceeasi cantitate de componente chimice precum acelea fierte pe aragaz, dar contin un nivel diferit de putere de vindecare, pe care aragazul nu ni-l va putea oferi niciodata.

Pentru a prepara o infuzie solara

Pune plantele (in aceleasi proportii sugerate la infuzii si decocturi) intr-un borcan de un litru care se inchide etans. Umple cu apa rece si strange bine capacul. Lasa in lumina directa a soarelui timp de cateva ore.

Pentru a prepara o infuzie selenara

Pune plantele intr-un vas deschis (asta daca nu zboara prea multe insecte nocturne prin preajma), umple-l cu apa si asaza-l direct in calea luminii lunii. Ceaiul selenar e subtil si magic si se zvoneste ca asta le place zanelor sa bea. Cand este potrivita o infuzie selenara pentru a vindeca? Atunci cand e nevoie de putina magie in plus.

 

Macul sau „papaver”, dupa denumirea sa latina, este o planta cu origine orientala, desi exista autori care ii atribuie origini vest-mediteraneene.

Mentionat si de Homer in Iliada si Odiseea, macul a fost cultivat din timpuri stravechi pentru semintele sale bogate in ulei. Proprietatile analgezice ale opiumului erau binecunoscute medicinei antice grecesti. Anticii apreciau uleiul de mac cu proprietati terapeutice, folosit cu succes in bucataria mediteraneana inca din Antichitate. In Asia, macul este intens cultivat.






Semintele minutios pisate reprezinta un agent de ingrosare clasic in bucataria in stil Moghul din India de Nord. A fost creat chiar si un soi special, alb-crem, pentru sosurile deschise la culoare. Bucataria din Bengal (nord-estul Indiei) foloseste deseori macul, care se armonizeaza perfect cu stilul culinar delicat aromat. Gustul macului este indragit si de catre niponi, care il folosesc pentru mancarurile subtil condimentate tipice Tarii Soarelui Rasare. Amestecul japonez de condimente „shichimi togarashi” contine si seminte de mac.

Uleiul de mac are un statut curativ stiintific confirmat

In Europa, uleiul de mac este o specialitate mai putin obisnuita si se produce numai in cantitati reduse, fiind obtinut de cele mai multe ori prin presare la rece si la o calitate potrivita. El este utilizat in scopuri alimentare, mai mult in salate. Din punct de vedere nutritional, el contine 73% acid linoleic, 10% acid palmitic si 13% acid oleic. Dar cea mai importanta proprietate a sa deriva din faptul ca ajuta la fixarea calciului si in tratarea osteoporozei.

Nu sunt putine cazurile in care s-a obtinut normalizarea parametrilor analizelor in doar cateva luni de cura zilnica cu ulei de mac. Consumul de ulei obtinut prin presarea delicata si la temperaturi scazute a semintelor de mac combate cu succes osteoporoza, avand un continut ridicat de fosfor, care faciliteaza o mai buna absorbtie a calciului.






Aceasta proprietate a fost observata cu ocazia mutarii unui cimitir vechi dintr-un sat slovac. Atunci s-a constatat ca oasele celor inhumati acolo nu erau atinse deloc de osteoporoza. Cauza ciudatului fenomen a fost pusa pe seama faptului ca locuitorii satului erau, odinioara, mari cultivatori si consumatori de seminte de mac, ulei de mac si miere.

Cercetatorii slovaci au confirmat aceasta presupunere printr-un studiu efectuat pe doua grupuri a cate 20 de femei care sufereau de osteoporoza. Primului grup i s-au administrat medicamentele clasice contra osteoporozei, iar celui de-al doilea grup i s-a administrat doar ulei de mac.

A rezultat, fara dubii, ca persoanele tratate cu ulei de mac scapasera de osteoporoza dupa administrarea unei lingurite de ulei de mac zilnic, timp de cateva luni. Femeile din celalalt grup inca mai prezentau osteoporoza dupa exact aceeasi perioada, iar oasele lor prezentau valori ale calciului aflate sub limitele normale.






Cura de ulei de mac contra osteoporozei este mult mai eficienta in sezonul estival. Efectele acestei cure sunt sporite de prezenta vitaminei D intr-o cantitate suficienta, asimilata prin expunerea la soare. O contributie importanta la succesul acestui tratament o aduc si celelalte vitamine acumulate de organism, multumita alimentatiei de vara, mult mai bogata in legume si fructe decat in sezonul rece.

Gustul placut si parfumul usor, exotic, asemanator cu al piperului, dar mult mai fin, fac din uleiul de mac produs prin presare la rece un ingredient foarte potrivit pentru salatele obisnuite, dar si pentru retetele speciale si foarte variate din dieta raw-vegana!

Nu este recomandat a se folosi in mancaruri gatite termic uleiul de mac, pentru ca incalzirea sa l-ar preschimba intr-un ulei obisnuit, care isi va fi pierdut valentele sale.

Aveti in uleiul de mac un aliat incontestabil in lupta cu osteoporoza. Fara reactii adverse, obtineti rezultate evidente, confirmate medical.


Foto: www.herbalsana.ro