Medicină informativă

 

Glanda tiroida regleaza metabolismul si cand nu functioneaza bine, poate provoca boli grave. Dereglarea activitatii glandei tiroide poate scoate din ritm intregul organism. Minuscula ca dimensiune, in forma de fluture, glanda tiroida este situata chiar sub laringe si produce, din iod si proteine, doi hormoni: triiodotironina (T3) si tetraiodotironina (T4), care dirijeaza metabolismul, influenteaza musculatura, nervii si sistemul cardiovascular.

Afectiunile tiroidei: 1. Hipofunctia

In cazul asa-numitei hipotiroidii, glanda tiroida produce prea putini hormoni, sau chiar deloc. Metabolismul functioneaza in ritm de melc, iar simptomele pot fi: oboseala, lipsa de concentrare si de performanta, cresterea in greutate, subtierea parului, acumularile de apa in organism si sensibilitatea la frig.

Pe durata lunga, pot aparea si afectiuni cardiovasculare, pentru ca metabolismul incetinit nu mai poate descompune grasimile din sange. O asemenea disfunctie poate fi ereditara, dar in mod frecvent ea este, totusi, consecinta unei infectii. Aceasta poate fi declansata acut, prin virusuri sau bacterii si este insotita, adeseori, de dureri puternice de gat.

Dar cauze posibile sunt si bolile autoimune - ca in cazul tiroiditei Hashimoto, pe parcursul careia propriul sistem imunitar distruge glanda tiroida.

Hipotiroidia - deci functionarea pregnant redusa a glandei - nu este vindecabila, dar poate fi tratata eficient cu inlocuitori de hormoni si prin homeopatie.

Impotriva infectiilor acute se prescriu antibiotice, dar si calmante sau medicamente antireumatice.

Afectiunile tiroidei: 2. Hipertiroidia

In cazul hipertiroidiei, glanda produce o cantitate prea mare de hormoni si organismul functioneaza permanent la turatie maxima. Cele mai frecvente manifestari: nervozitate, insomnie, palpitatii, bufeuri, transpiratie, iritabilitate, caderea parului, dureri de ochi, hipersensibilitate la caldura si scadere in greutate - in ciuda foamei persistente.

Situatia fiind mereu la limita, pot aparea de asemenea probleme cardiace. Cauza poate fi, de cele mai multe ori, Morbus Basedow si ea o boala autoimuna.

Hipertiroidia afecteaza de zece ori mai multe femei decat barbati. Daca hiperfunctia este depistata din vreme, producerea de hormoni poate fi stopata. In stadiu avansat, se recomanda radioterapia cu iod (iodul radioactiv distruge tesutul hiperactiv), operatia sau, pentru cine are rabdare, tratamentul homeopatic.

Depistarea timpurie a afectiunilor tiroidiene

Afectiunile tiroidiene se instaleaza pe nesimtite si adeseori simptomele nu sunt luate in serios. Modificarile de volum ale tiroidei pot fi depistate in felul urmator: puneti palma intinsa pe gat, sub laringe si beti cu capul lasat pe spate, o inghititura de apa. Daca atunci cand inghititi simtiti o protuberanta sau un nodul, mergeti la medic, mai ales daca boala a existat si in familie.

Multe din problemele de sanatate ale femeilor se datoreaza tiroidei. Verificati-o, obligatoriu prin analize de sange, o data la 6 luni.

Tiroida, autoimunitatea si suplimentele nutritionale

Glanda tiroida indeplineste un rol major in dezvoltarea si functionarea intregului organism, de la controlul functiilor vitale, la activitatea fizica, functia cognitiva, crestere si regenerare tisulara, hormonii tiroidieni fiind indispensabili pentru toate aceste procese.

Iodul este esential in sinteza hormonilor tiroidieni, motiv pentru care si in Romania este obligatorie iodarea universala a sarii din 2002. In felul acesta este prevenita aparitia si extinderea gusii endemice prin carenta iodata, indeosebi in zonele subcarpatice si de deal, cunoscute cu aceasta patologie.

Combinat cu stresul, indeosebi generat de adaptarea la factorii de mediu, poluarea, carentele nutritionale sau bagajul genetic fac ca iodul acumulat in exces sa genereze modificari in configuratia unor proteine din structura tiroidiana. Acestea induc un raspuns de tip autoimun cu aparitia de anticorpi antitiroidieni (anti-tiroidperoxidaza ATPO si antitireoglobulina ATG) ce pot modifica sinteza globala de hormoni tiroidieni.

Aspectul clinic al tiroiditei autoimune (Hashimoto) este extrem de variat. Cea mai frecventa forma clinica este hipotiroidia, nivelul scazut al hormonilor tiroidieni fiind cel mai adesea intalnit la femei (88% din cazuri conform INSP), dar si in mediul urban (70% din cazuri). Conform aceleiasi surse, anual sunt depistate cazuri noi de hipotiroidie, apreciindu-se ca din 2010 pana in 2016 incidenta a crescut cu aproximativ 58%.

Oboseala excesiva, somnolenta, uscaciunea si impastarea pielii, caderea mai accentuata a parului precum si tulburari ale ciclului menstrual, cresterea valorilor lipidelor sangvine sunt principalele semne ale insuficientei tiroidiene. La polul opus se afla hipertiroidia, mai putin frecventa, insa dominata de tulburari mai evidente clinic, precum tulburarea de ritm cardiac, tremor, insomnie, scaderea accentuata a randamentului fizic si psihic.

La fel de important pentru organism si, mai nou demonstrat, pentru o functie tiroidiana echilibrata, este si seleniul. Acesta este un element important pentru organism fiind indispensabil pentru functia unor proteine cu rol enzimatic (selenoproteine), una dintre acestea fiind deiodinaza selenodependenta, al carei rol este esential in metabolismul hormonilor tiroidieni.






Intr-un regim mixt sursele de seleniu sunt reprezentate de vegetale, continutul de seleniu din plante reflectand concentratia mineralului in sol. Plantele absorb seleniul sub forma anorganica si il incorporeaza in compusi organici (selenocisteina, selenometionina, etc).

Intrucat, in ultimele decenii, deficitul de seleniu din sol, in urma eroziunii constante, precum si agricultura organica au redus substantial aportul acestuia prin dieta, s-au dezvoltat suplimentele alimentare cu seleniu.

Daca este sa alegem si putem sa o facem, preferam sa folosim suplimente care au eficienta si siguranta dovedite stiintific in urma cercetarilor si studiilor clinice, pentru seleniu fiind preferata sursa organica.

Una dintre intrebarile frecvente in prezent este daca si in ce masura avem nevoie de suplimente nutritionale. In conditiile actuale, acestea sunt indicate in functie de starea si nevoile organismului, tipul de alimentatie dar si natura dietelor pe care le preferam.

Suplimentele nutritionale trebuie sa tina cont de restul medicatiei pacientului si de patologia asociata, daca este prezenta. Importante sunt si sursele elementelor active, tehnologia si controlul farmaceutic, standardizarea si, mai ales, biodisponibilitatea.

In aceasta ordine de idei, trebuie cunoscut ca cercetatorii danezi au patentat o drojdie cu seleniu, cu o compozitie complexa si cu avantajul de a fi standardizata (SelenoPrecise). Superioritatea si eficienta ei sunt date de biodisponibilitatea mare, de 88,7% a seleniului.

Controlul deficitului de seleniu permite scaderea numarului de persoane cu deficiente functionale tiroidiene si astfel scade efectul autoimunitatii tiroidiene si imbunatateste substantial calitatea vietii oamenilor, ridicand calitatea produselor nutritionale la un nivel inalt.

 

Reduceti cat mai mult consumul de carne!

Desi ofera o cantitate mare de proteine de buna calitate, carnea nu este cel mai potrivit aliment, deoarece are multe dezavantaje. Cei care consuma carne nu fac altceva decat sa manance legume si cereale la mana a doua, intrucat animalul primeste din vegetale nutrientii care produc cresterea. Aminoacizii, glucidele si lipidele care erau in cereale si legume trec in animal, iar noi le primim mancand carnea animalului.

Carnea nu a fost niciodata cel mai bun aliment; folosirea ei este insa acum si mai putin recomandabila, de vreme ce rata bolilor la animale creste rapid. Cei care consuma alimente din carne stiu prea putin ce mananca. Adesea, daca ar putea vedea animalele cat sunt in viata si ar cunoaste calitatea carnii pe care o consuma, s-ar intoarce de la ea cu dezgust.


Carnea are si alte dezavantaje:

1. Contine mult colesterol si grasimi saturate. Cele mai mari concentratii se gasesc in carnea rosie, viscere si grasime animala, dar chiar si carnea alba este bogata in aceste lipide periculoase (din acest punct de vedere, carnea de peste este diferita, deoarece grasimea predominanta a pestelui este nesaturata, iar continutul de colesterol poate fi mai redus la anumite specii).
2. Favorizeaza cresterea acidului uric in sange.
3. Contine acid arahidonic, care favorizeaza inflamatiile in organism.
4. Nu contine deloc fibre alimentare (lipsa fibrelor poate duce la constipatie, diabet, cancer de colon etc.).
5. Contine contaminanti: antibiotice, hormoni, pesticide organice, microbi. In special pestele, din cauza poluarii apelor, contine deseori metale grele (mercur si plumb) si alte substante cu potential toxic.
6. Favorizeaza procesele de putrefactie in intestinul gros, ceea ce duce la formarea unor toxine (indol, scatol, amoniac, amine etc.).

Reduceti cat mai mult consumul de branza!

Atat oamenii obisnuiti, cat si multi dintre specialisti considera branza un aliment sanatos, chiar „de regim”. Realitatea este insa alta: branza este total nepotrivita ca aliment, deoarece are un efect negativ asupra sanatatii. Explicatia se gaseste in modul de fabricare a branzei. Pentru a deveni branza, laptele trebuie sa treaca prin doua procese: coagularea cazeinei si fermentatia.

In timpul primului proces - coagularea - se separa zerul de branza. Aproape tot ce este mai bun in lapte se pierde in zer: unele proteine (lactalbumine si lactoglobuline), o parte din calciu, alte minerale, vitamine hidrosolubile. In branza se concentreaza ce este mai rau in lapte (de 6-12 ori) - cazeina, grasimile saturate si colesterolul.

In timpul celui de-al doilea proces - fermentatia - anumite microorganisme (bacterii, fungi) se inmultesc in lapte (si, ulterior, in branza), modificandu-i compozitia. Dintre substantele rezultate in urma actiunii acestor microbi, unele sunt toxice; cu cat timpul de fermentatie este mai lung (sortimentul de branza este mai vechi), cu atat cantitatea de toxine este mai mare.

Dezavantajele branzeturilor, pe scurt:

1. Continut mare de colesterol si grasimi saturate.
2. Continut mare de sare.
3. Continut caloric ridicat.
4. Lipsa fibrelor alimentare.
5. Continut mare de cazeina (proteina greu digerabila).
6. Contin toxine rezultate din fermentatie: roquefortina, amine (tiramina, histamina, triptamina, putresceina, cadaverina, feniletilamina, nitrozaminele), acizi grasi iritanti, indoli, scatoli, amoniac (cantitatea si tipul de toxine depind de tipul de branza; cele mai mari concentratii se gasesc in branzeturile vechi sau procesate: telemea, branza de burduf, cascaval, branza topita, mozzarella, branza cu mucegai, svaiter).
7. Contin contaminanti: antibiotice, hormoni, pesticide organice, microbi.

Posibilitati de inlocuire a carnii si a branzeturilor...

Atat pentru carne, cat si pentru branza, gustul nu poate fi inlocuit. Oricum, multi oameni care au renuntat la aceste produse au constat ca, dupa un timp in care nu le consumi, gustul de carne si branza incepe sa-ti placa mai putin, iar in multe cazuri apare o repulsie fata de aceste alimente.

Se pare ca gustul nostru are capacitatea sa aleaga alimentele sanatoase, daca nu este pervertit. Parintii constata deseori ca bebelusii accepta greu alimentele nesanatoase. De exemplu, parintii sunt nevoiti sa amestece branza cu zahar, cu banane sau sa o puna intr-o supa de zarzavat pentru a fi acceptata. Insa, dupa ce s-a realizat astfel pervertirea gustului, cel mic va ajunge deseori sa prefere alimentul pe care in mod natural l-ar fi respins.

Factorii nutritivi din carne si branza pot fi obtinuti cu usurinta din alimente vegetale, care sunt si gustoase, si hranitoare.

Surse vegetale de proteine:

• leguminoasele (soia, fasole, linte, mazare, naut) preparate in diverse forme;
• pateurile vegetale din leguminoase sau oleaginoase; se pot cumpara din comert, dar se pot prepara cu usurinta si in casa;
• soia texturata: snitele, chiftele, cuburi;
• ciuperci;
• „branza de soia” (tofu) - exista in comert o gama mare de sortimente; de asemenea - si tofu se poate prepara in casa;
• nucile, alunele si semintele (oleaginoasele) sunt alimente valoroase ce pot fi consumate ca atare sau in diverse preparate culinare.

Surse vegetale de grasimi sanatoase (nesaturate):

• maslinele light (cu continut redus de sare);
• oleaginoasele;
• cerealele, leguminoasele (contin cantitati mici).

Necesarul de calciu poate fi obtinut din:

• lapte, seminte de susan, vegetale frunzoase, leguminoase.

Autor: dr. Ionel Bratu. Bibliografie: Pasi spre alimentatia ideala. Foto: foodstory.stirileprotv.ro

 

Termenul de „junk-food” provine din limba engleza, fiind lansat de Michael Jacobson, directorul Center for Science in the Public Interest, in 1972. Termenul este greu de tradus in romaneste, deoarece are o dubla semnificatie: „aliment-gunoi” si „aliment-drog”.

In categoria junk-food intra alimente care au un efect profund negativ asupra sanatatii din diverse motive: exces de grasime, zahar, sare, continut scazut de fibre, vitamine etc. Locul potrivit al acestor alimente este cosul de gunoi, nu stomacul omului (chiar daca se vand in magazine alimentare).

Totusi aceste alimente sunt percepute ca avand un gust bun, motiv pentru care sunt preferate de multi consumatori. S-a constatat ca au si capacitatea de a da dependenta, acesta fiind motivul pentru care au primit eticheta de „alimente-drog”.

Ce sa nu mancam?

Evitati alimentele grase!

• grasimi animale: untura, slanina, piele si grasime de pasare, seu;
• viscere: ficat, rinichi, creier;
• preparate din carne: salam, parizer, carnati, cabanos, pateu, crenvursti, hamburgeri, toba, caltabosi, sunca, pastrama, kaizer;
• alte grasimi: unt, margarina, prajeli, maioneze.

Evitati alimentele foarte dulci!

• sucuri, ciocolata, creme, frisca, inghetata, bomboane, cozonac, chec, produse de patiserie, dulceata.

Evitati alimentele sarate!

• branzeturi: telemea, cas sarat, cascaval, branza topita etc;
• carne sarata si veche: afumaturi, pate de ficat, conserve de peste sau carne;
• alte produse sarate: muraturi, chipsuri, pizza, napolitane, snacksuri.

Evitati carnea animalelor „necurate”!

• porc, iepure, fructe de mare.

Lista completa o gasiti in Biblie, cartea Leviticul, capitolul 11.

Nu folositi condimente tari!

Prin natura lor, condimentele sunt daunatoare. Mustarul, piperul, scortisoara, cuisoarele, ardeiul iute si alte condimente de acest fel irita stomacul. Starea de inflamare a stomacului betivului este adesea data ca exemplu pentru efectul bauturilor alcoolice. O stare inflamatorie similara este produsa de folosirea condimentelor iritante.

Suferinta stomacului va fi urmata de o digestie proasta si de fenomene de fermentatie digestiva. Uneori, acestea sunt resimtite de pacient sub forma unor tulburari digestive, alteori, nu. Dar, oricum, buna functionare a organismului va fi afectata, deoarece suferinta unui organ (mai ales a stomacului) va duce la afectarea altor organe.

Folositi plante aromatice pentru a da gust mancarii: patrunjel, ceapa, usturoi, marar, cimbru, dafin etc. Evitati alimentele ce contin bicarbonat de sodiu sau praf de copt (bicarbonatul produce inflamarea stomacului). Cititi eticheta produselor, deoarece acesta este deseori folosit ca afanator in diverse produse din comert. Nu consumati muraturi sau varza acra; inlocuiti-le cu salate. (Iarna, puteti face salate de radacinoase, deoarece acestea se pastreaza usor.) inlocuiti otetul cu zeama de lamaie.

Beti cel putin 8 cani de apa pe zi!

Necesarul de apa variaza in functie de anotimp si de greutatea corpului. Cantitatea de 2 litri (8 cani) reprezinta minimul necesar. In zilele calduroase sau in conditii de efort fizic intens, necesarul de apa este mult mai mare. Consumati apa din principiu, chiar daca nu va este sete. Senzatia de sete apare abia la grade avansate de deshidratare.

Cand calculati consumul dvs. de apa dintr-o zi, nu includeti in calcul supele, laptele. Nu inlocuiti apa cu sucuri, zeama de compot, bauturi alcoolice. Nu consumati cantitati mari de ceaiuri de plante, deoarece acestea contin substante diferite, care, in doze mari, va pot afecta sanatatea.


Bibliografie: Pasi spre alimentatia ideala.

 

Mancati la ore fixe!

Pentru vremurile pe care le traim, acest sfat nu este usor de urmat. Unii sunt atat de ocupati, incat, uneori, se vad nevoiti sa amane masa (sau chiar sa sara peste ea) din cauza unor lucruri care par mai urgente. Altii cedeaza in fata dorintelor si poftelor care ii fac sa manance atunci cand organismul nu are nevoie de hrana.

Totusi regularitatea in alimentatie este foarte importanta - viata noastra depinde de aceasta. Organismul se descurca mult mai usor atunci cand „stie” la ce sa se astepte, cand evenimentele sunt predictibile.


Lasati o pauza de cel putin 5 ore intre doua mese!

Dureaza cel putin 4 ore de la momentul in care luam masa pana cand activitatea de digestie a stomacului se termina si acesta se goleste complet. Dupa ce a terminat, stomacul are nevoie de cel putin o ora ca sa se pregateasca pentru masa urmatoare, in acest timp se pregatesc sucurile digestive, se distrug bacteriile ramase in stomac si se refac rezervele de energie care vor asigura contractiile musculaturii pentru digestia mesei urmatoare.


Nu mancati nimic intre mese!

Niciun pic de mancare nu ar trebui introdusa in stomac pana la masa urmatoare, nici fructe, biscuiti, dulciuri, seminte sau alune. Intre mese se poate consuma doar apa (dupa ce au trecut doua ore de la masa). Nici sucurile naturale nu ar trebui baute intre mese.

Gustarile dintre mese tulbura digestia mesei anterioare, ceea ce duce la aparitia unor procese de proliferare bacteriana, fermentatie si putrefactie in stomac. Prin urmare, mancarea se altereaza si devine o masa de materie urat mirositoare. Bineinteles, toxinele formate pe aceasta cale vor fi absorbite si vor provoca suferinte diverse in organism.




Mancati bine la masa de dimineata!

Este in practica si obiceiul societatii sa se ia un mic dejun usor. Dar nu acesta este modul cel mai bun de a trata stomacul. La masa de dimineata, stomacul se afla intr-o conditie mai buna pentru a se ocupa de mai multa mancare decat la a doua sau a treia masa a zilei.

Obiceiul de a manca un mic dejun sarac si un pranz copios este gresit. Faceti in asa fel, incat masa de dimineata sa fie masa cea mai consistenta a zilei.


Mancati cat mai putin (sau deloc) la masa de seara!

Se poate renunta complet la masa de seara, in majoritatea cazurilor, este mai sanatos sa iei doua mese pe zi in loc de trei mese. Cand este luata mai devreme, cina dauneaza digestiei mesei anterioare. Cand este luata mai tarziu, mancarea nu este digerata inainte de ora de culcare.

De aceea, cea mai inteleapta alegere este sa nu mancati seara. Daca totusi alegeti sa mancati, consumati alimente care necesita un timp scurt pentru digestie: fructe si produse cerealiere (pesmeti, covrigi, biscuiti, floricele de porumb, pufuleti). Nu consumati seara mancare obisnuita.


Luati a doua masa a zilei inainte de ora 15!

Este bine sa nu consumati lactate, carne, legume, nuci, alune, seminte dupa ora 15, deoarece acestea sunt mai greu de digerat.

Nu mancati nimic dupa ora 19! In timpul noptii, procesele digestive sunt foarte lente. Mancarea consumata tarziu va ramane in stomac pe toata durata noptii, ceea ce duce la degradarea ei. Abia a doua zi stomacul se va putea debarasa complet de ea.


Nu beti apa in timpul mesei!

Apa se bea dupa masa, adica dupa ce trec cel putin doua ore de la masa. Cu cat sunt inghitite mai multe lichide in timpul mesei (sau imediat dupa masa), cu atat este mai dificila digerarea mancarii, deoarece lichidul trebuie absorbit inainte de aceasta.

Ca sa nu ne fie sete in timpul mesei, este bine sa avem grija sa bem cam doua cani de apa cu aproximativ o ora inainte de masa.

Oricum, cu cel putin o jumatate de ora inainte de masa trebuie, de asemenea, sa nu mai bem apa. Evitati alimentele foarte sarate sau condimentate, deoarece acestea vor irita stomacul si veti fi nevoiti sa beti apa in timpul mesei sau imediat dupa, pentru a calma iritatia.

Desi trebuie ca intr-o zi sa consumam suficienta apa (minim 2 litri), este important sa nu consumam cantitati mari de apa dintr-odata, ci mai degraba sa bem treptat cate o cana. Rinichii sanatosi nu pot elimina mai mult de 1 litru de apa pe ora, deci ar trebui sa nu depasim 3 cani de apa intr-o ora, ca sa evitam supraincarcarea organismului cu apa (fac exceptie ocaziile in care transpiram mult).

Bibliografie: Pasi spre alimentatia ideala. Foto: www.sets.ro

 

Ce anume determina aparitia afectiunilor piciorului?

• Deteriorarea nervilor (neuropatia). Pe termen lung, nivelul crescut al glicemiei poate deteriora nervii. Neuropatia senzoriala determina pierderea sensibilitatii piciorului. Simptomele includ de la amorteli ale piciorului pana la imposibilitatea de a va simti piciorul si pot aparea diverse modificari care pot trece neobservate. Neuropatia usoara este prezenta la o treime din persoanele cu diabet.
• Circulatie periferica incetinita. Persoanele cu diabet si tensiune arteriala frecvent crescuta au viteza circulatiei sangelui incetinita la nivelul picioarelor. Scaderea vitezei de circulatie a sangelui determina scaderea aportului de oxigen si de nutrienti care ajung la nivelul piciorului, determinand deteriorari ale piciorului care se vindeca foarte lent.
• Infectiile. Persoanele cu diabet care au valori crescute ale glicemiei sunt mult mai predispuse la infectii si sunt mai putin pregatite sa lupte impotriva acestora datorita imunitatii scazute.
• Modificarea formei piciorului. Atunci cand o persoana cu diabet are neuropatie, deformarea piciorului precum piciorul plat, monturile sau bataturile pot determina leziuni. Aceste leziuni pot determina infectii severe.

Cum putem preveni aparitia afectiunilor piciorului?

Ulceratiile repetate netratate determina perioade lungi in care nu va veti putea plimba sau chiar interventii chirurgicale, grefa de piele si in unele cazuri amputatie. Merita sa investiti in sanatatea voastra aplicand urmatoarele masuri de preventie:

• Verificati-va sensibilitatea normala a piciorului si mergeti la medicul specialist daca nu simtiti durerea si presiunea. Solicitati medicului vostru specialist sa va evalueze periodic starea picioarelor.
• Discutati despre ingrijirea piciorului si controlul diabetului cu medicul vostru specialist. Asigurati-va ca beneficiati de o examinare aprofundata a piciorului in fiecare an.

Daca sunteti afectati de neuropatie sau de incetinirea circulatiei periferice:

• Trebuie sa va verificati zilnic picioarele pentru a putea observa in timp util: schimbarile de culoare, leziunile, taieturile, zgarieturile. Utilizarea unei oglinzi face mai usoara examinarea pe partea posterioara a piciorului.
• Evitati utilizarea pernelor electrice, sticlei cu apa fierbinte si baile cu apa fierbinte pentru picioare. Sensibilitatea tactila scazuta inseamna ca va puteti arde fara sa simtiti durere.
• Purtati incaltaminte potrivita, deoarece incaltamintea stramta poate determina aparitia rapida a leziunilor. Purtati intotdeauna sosete, indiferent ca sunteti afara sau in interiorul casei.
• Inainte de a va incalta verificati cu mana asperitatile si marginile incaltamintei, sau orice s-ar putea rataci in interiorul acesteia; cum ar fi pietricelele, pentru a evita ranirea piciorului.
• Niciodata nu mergeti desculti.
• Uscati-va bine picioarele si spatiile dintre degete dupa ce faceti baie.
• Curatati-va cu atentie unghiile de jur imprejur si folositi piatra pentru calcaie. Utilizati zilnic o crema hidratanta, dar nu si intre degetele de la picioare.

Care sunt semnele de avertizare?

Persoanele cu diabet prezinta deteriorari ale terminatiilor nervoase si astfel sunt mai predispuse riscului de a dezvolta afectiuni ale picioarelor. Solicitati medicului specialist sa va examineze pentru identificarea neuropatiei.

Daca neuropatia este prezenta pot aparea diferite leziuni ale piciorului cu toate ca aparent aveti un control glicemic bun, astfel ca este necesar sa va verificati picioarele in fiecare zi.

Daca aveti diabet de mai bine de 10 ani si aveti peste 60 ani, sunteti mai expusi riscului de a dezvolta afectiuni ale piciorului. Mergeti la medicul vostru specialist daca observati urmatoarele:

• piele uscata la nivelul piciorului;
• bataturi sau calus;
• inrosirea sau umflarea piciorului sau a gleznei;
• modificarea marimii sau culorii piciorului sau a gleznei;
• picioare foarte reci;
• rani deschise, cu sau fara miros specific;
• rani care nu se cicatrizeaza;
• unghie incarnata.

Foto: www.romedic.ro

 

De ce am nevoie de un nutritionist in viata mea? Daca sunteti preocupati de calitatea vietii, stiti ca nutritia este unul dintre cei mai importanti factori ai starii de sanatate. Si atunci este firesc sa apelati la serviciile unui medicul nutritionist.

Tot mai multi oameni au inceput sa se documenteze in legatura cu hrana pe care o consuma si se poate afirma ca in prezent toata lumea se pricepe putin la nutritie; si atunci care mai este rolul nutritionistului, cum poate fi el util pacientului?

Medicul specialist in boli metabolice si nutritie evalueaza pacientul atat clinic cat si in raport cu analizele de sange din acel moment si calculeaza o dieta in care tine cont de posibilele boli, dar si de preferintele alimentare si de programul de peste zi al persoanei. In final se propune mai mult decat un meniu, dieta este inclusa intr-un stil de viata sanatos si adaptata nevoilor individuale. Rezultatul l-a exprimat cel mai bine o pacienta pe care am reevaluat-o de curand, o doamna cu un vechi exces ponderal si care dupa doua luni mi-a spus cu satisfactie: „Sunt bucuroasa ca am slabit, dar in primul rand ma simt mai bine, consum suficienta mancare incat sa nu imi fie foame si dieta nu pare deloc obositoare.”

Consultul de nutritie are rolul de a indruma pacientul spre un mod de alimentatie care sa ajute la mentinerea sau la ameliorarea starii de sanatate. De exemplu, varstnicii vor fi sfatuiti sa consume suficiente lichide neacidulate deoarece au in general reducere a senzatiei de sete, multi sufera si de constipatie si li se va calcula necesarul de fibre alimentare astfel incat sa contracareze scaderea motilitatii intestinale. De asemenea, sunt nenumarate bolile in care sfatul specialistului in nutritie aduce o ameliorare a starii pacientilor: ulcer gastric, hipertensiune arteriala, diabet zaharat, cardiopatie ischemica, guta sau chiar in patologii dermatologice cum este urticaria.

Dieta personalizata este utila nu doar celor diagnosticati cu diverse boli, avem nevoi alimentare diferite in functie de etapa de viata in care ne aflam si este bine sa constientizam acest lucru. Un barbat ocupat care face fitness de cateva ori pe saptamana, pe langa programul de la birou, va primi in urma consultului de nutritie un exemplu de dieta cu solutii ce tin cont de posibilitatile lui practice de alimentare (catering, variante pentru zilele cu sau fara exercitii fizice).


Expert: dr. ADRIANA DIMA, medic primar diabet zaharat, nutritie si boli metabolice.

Foto: www.imfaceplate.com

 

Obezitatea este reprezentata de cresterea greutatii corporale peste limitele admise pentru varsta si inaltime. Obezitatea, desi poate avea si cauze genetice, de cele mai multe ori este determinata de obiceiurile alimentare ale familiei.

Cauzele obezitatii

Copiii obezi sunt cei care consuma prea multe dulciuri, sucuri indulcite cu zahar, primesc recompense sub forma dulciurilor, consuma produse de patiserie sau consuma produse de tip fast food bogate in grasimi (de exemplu: pizza, hamburger, snacks-uri), grasimi animale: unt, smantana sau mezeluri.

O alta cauza pentru obezitate este ca primesc portii prea mari de mancare din partea parintilor, acestia fiind prea protectori cu cei mici, nu fac suficienta miscare, stau mult timp in fata televizorului, nu dorm suficient.

Complicatii in cazul copiilor obezi

Pe langa aspectul fizic neplacut care determina frustrare, depresie, sentimente de inferioritate, apar si o serie de complicatii respiratorii (respiratie dificila, apnee in somn).

Nici problemele cardiovasculare nu sunt o raritate in randul copiilor care au probleme de greutate - hipertensiunea arteriala sau ateroscleroza - acestea fiind procese care incep inca din copilarie. De asemenea, pot aparea complicatii la nivelul aparatului locomotor, dureri la nivelul articulatiilor, picior plat, afectiuni la nivelul coloanei vertebrale, genunchi in X.

Cum le prevenim?

Pentru a preveni aceste afectiuni trebuie sa avem grija ca micutii nostri sa respecte orarul meselor, trei mese principale si doua gustari, nu este nevoie de rontaieli intre mese, copiii trebuie sa bea apa plata si nu sucuri indulcite cu zahar, trebuie sa-i educam si sa-i incurajam sa ia in fiecare zi micul dejun, sa-l serveasca cu placere, fiind cea mai importanta masa a zilei. In plus, obiceiurile adultilor se formeaza de multe ori de mici copii.

Este important sa doarma la pranz, cat inca ii permite programul de scoala, sa faca miscare in aer liber, sa limiteze numarul orelor petrecute in fata televizorului sau calculatorului.

Un truc pe cat de mic pe atat de util pentru a determina copilul sa faca miscare este ca parintele sa faca impreuna cu el. Puteti opta pentru orice: fotbal, mers cu bicicleta, cu rolele, inot, tenis, lucrurile facute impreuna vor fi cu mult mai placute.


Expert: dr. Simona Pecec, medic specialist pediatrie. Foto: baby.unica.ro

 

Este perfect normal sa va placa dulciurile. Gustul dulce este cel mai placut si va creeaza o stare de bine. Dar cand pofta devine exagerata si aproape se transforma in dependenta, lucrurile iau o intorsatura deloc buna pentru sanatate si silueta. Asadar, descifrati care sunt cauzele care va imping spre aceste comportamente alimentare si sa invatati sa tineti dependenta de dulciuri sub control.

Cuprins articol:

• Blocaje emotionale
• Trucuri pentru silueta
• Carente in organism

Blocaje emotionale

De multe ori abuzul de dulciuri este un semn al unui blocaj emotional. Nu este de mirare ca femeile, atunci cand au deceptii in dragoste se refugiaza in consumul de inghetata si ciocolata, lucru care le face sa se simta bine pe moment, dar pe termen lung le zdruncina si mai tare increderea si le arunca intr-o depresie si mai mare.

De cele mai multe ori, nevoia de dulciuri vine ca o consolare dupa anumite stari: oboseala, suparare, stres, singuratate, tristete. Incercati sa va analizati starile si sa le controlati inainte de a devora toate prajiturile. Gasiti metode alternative care sa va dea o stare de bine: un film sau o carte buna, activitati fizice, plimbari in aer liber, discutii cu prietenii.

Incercati sa asociati dulciurile nu cu o stare de bine, ba dimpotriva. Excesul de zahar este otrava curata pentru organism. Consumul exagerat de dulciuri aduce cu el o serie de probleme: dureri de cap, balonare, tensiune arteriala, kilograme in plus, diabet, diaree sau constipare.

Carente in organism

De multe ori pofta de dulce poate aparea din cauza unor carente in organism. De exemplu, daca poftiti la ciocolata, corpul vostru are nevoie de magneziu - se gaseste in ciocolata, dar in cantitati mici. Apelati mai bine la sucuri de frunze verzi si corpul vostru va fi mult mai sanatos.

Mergeti la medicul de familie si intrebati-l daca este nevoie sa luati suplimente alimentare pe baza de magneziu. Daca va este pofta de produse de patiserie, este posibil sa aveti o lipsa de nitrogen in organism. El poate fi gasit in nuci, migdale, caju, canepa, muguri de pin, soia, precum si in legumele din familia fasolei.

Foto: www.mirror.co.uk

 

A venit toamna, suntem in plin anotimp al belsugului recoltelor. Abundenta de fructe si legume ne imbie sa ne impartasim din darurile minunate ale naturii. Frumoase sunt pe masa si savuroase cand le gustam. Dar prea putini oameni se gandesc daca si cum pot ajunge sa fie de folos corpului, la cota maxima posibila. Acest lucru depinde mult de ceea ce se petrece cu ele dupa ce au fost consumate. Bine mestecate si imbibate cu secretia salivara care initiaza digestia, ele ajung in stomac. Aici incepe partea nevazuta a drumului lor, pana ajung in starea in care sa poata fi utilizate de catre celulele corpului. Pentru ca principiile nutritive valoroase ce se absorb in sange sa hraneasca celulele, legumele si fructele trebuie sa fie corect si complet digerate.

Fructe? Da, dar la timp potrivit

Acum ajungem la a spune ceea ce este, de regula, trecut cu vederea, anume - ca pe cat este de important ce mancam, tot pe atat este important si cum mancam. Daca fructele sunt consumate impropriu, ele nu se pot digera complet. In general, orice am manca, fructe sau alte alimente, trebuie ca, in primul rand, sa lasam sa se digere ceea ce am ingerat anterior, pana sa mai consumam altceva. Daca dupa o masa oarecare, inainte de a se finaliza digestia acelor alimente, mancam altceva, obligam tubul digestiv sa faca doua lucruri diferite in acelasi timp, dat fiind ca primele alimente sunt intr-un stadiu avansat de digerare, iar ultimele abia incep acest proces. Datorita unui astfel de amestec, pana la urma, nu se mai digera bine nici primele alimente, nici cele din urma. Rezulta niste produsi de digestie incompleti, care se absorb inevitabil in sange. Celulele nu ii pot utiliza normal, din cauza structurii lor incorecte. In acest fel, alimente care sunt foarte bune, naturale si sanatoase, atunci cand se afla in farfurie, nu pot ajunge sa hraneasca corect pe consumator.

In aceasta situatie trista se pun foarte multi oameni care consuma fructe intre mese, cat si la intervale neregulate de timp. Mai corect ar fi sa se constituie o masa separata, doar de fructe, amplasata la un interval de timp convenabil fata de masa anterioara (minimum doua ore), cat si fata de masa ulterioara.

Motivul pentru care multi oameni consuma impropriu fructele este ca, in mod fals, se crede ca digerarea lor este rapida si usoara, incat isi pot permite sa le manance oricand. De fapt, cruditatile sunt mai greu de digerat decat daca sunt preparate termic. Totodata, ele poarta o energie rece, care le face digerarea mai dificila decat in cazul alimentelor calde energetic. In cazul in care consumatorul are o capacitate digestiva buna, se compenseaza micile neajunsuri ale cruditatilor. Dar daca persoana are un deficit digestiv congenital sau daca sufera de o boala in care digestia este afectata, ea nu va digera bine cruditatile, situatie in care se produc disconfort abdominal, gaze, cat si tranzit intestinal accelerat, prin care se pierd multe nutrimente. Astfel, cei bolnavi isi intretin starea de nesanatate si isi furnizeaza neplaceri in plus, iar cei sanatosi isi pot initia anumite suferinte.

In asemenea situatii, este mai potrivit ca cei bolnavi sa consume fructele si legumele preparate termic (compoturi, mancaruri gatite). Atunci le vor digera mai usor si complet, fara acele fenomene neplacute, iar in sangele lor vor ajunge mai multe principii nutritive decat dupa consumul acelorasi produse crude. Odata depasita perioada dificila, pot sa consume din nou cruditati. Cei sanatosi, care au o capacitate digestiva redusa, pot utiliza remedii pentru fortifierea digestiei, spre a consuma fara probleme cruditatile. Atat unii, cat si ceilalti, pot incerca sucurile proaspete de fructe sau legume bine coapte, care sunt mult mai digeste decat fructul intreg. Daca nici pe acestea nu le tolereaza bine, e indicat sa le amane.

Chiar si la cei cu digestia nealterata, atunci cand sunt consumate seara, prea tarziu, inainte de culcare, fructele pot sa nu se digere complet. Aceasta din doua motive:
1. Seara, capacitatea digestiva este scazuta prin bioritmul natural.
2. In somn, digestia scade la jumatate fata de starea de trezie.

Folositi clopotelul

La fel ca la scoala, este bine sa ne amintim ca si pauzele sunt importante. Oricare lucru pe care il facem, cat de mic, inseamna un consum pentru organism. Spre a putea face din nou acel lucru sau altele mai importante, atat maine, poimaine, cat si in restul vietii, trebuie sa punem ceva la loc, adica sa avem un aport corect de alimente, lichide, dar si de odihna, relaxare si placere.

Asa cum intreaga noastra fiinta are nevoie de odihna, la fel si tubul digestiv trebuie sa beneficieze si de repaus. Incat e bine sa ne gandim mereu si la cum mancam, nu doar la ce mancam.

Iar acestea sunt doar cateva dintre regulile de viata sanatoasa, pe care cei mai multi le-au uitat, dar, in mod natural, ele continua sa functioneze si sa se manifeste, chiar daca sunt ignorate.

 

De cele mai multe ori, lipsa carnii poate declansa o carenta de fier, mai ales la femei si copii, care poate duce la anemii sau oboseala cronica.

Dar, atentie! Nu trebuie sa consumi carne in fiecare zi. In decurs de o saptamana, sunt suficiente 4 mese pe baza de carne, dar la fel de bine poti consuma zilnic peste sau carne. In cazul in care vrei sa nu mai mananci deloc carne, poti opta pentru oua, legume bogate in fier, cum ar fi cele uscate. E bine sa stii ca si consumul excesiv de legume sau fructe poate produce neplaceri. Prea multe fructe aduc fructoza in exces, care deregleaza nivelul de lipide, ca sa nu mai vorbim de calorii. Ai grija mai ales la sucurile de fructe, care aduc multa energie ce trebuie consumata rapid.

Legumele in exces pot produce iritarea colonului. Asta in cazul in care cantitatea de fibre depaseste capacitatea tubului digestiv. Studii recente arata ca vegetarienii sunt la fel de expusi la anumite boli ca si consumatorii de carne. Doar cancerele de colon sunt mai scazute si nivelul colesterolului. Alegerea iti apartine!

 

Frecventa obezitatii in randul copiilor si adolescentilor a crescut dramatic in ultimii 30 ani - dupa unele date statistice din 1980 pana in prezent prevalenta obezitatii s-a triplat.

Din nefericire, copiii obezi devin adulti obezi putand suferi inca din copilarie de hipertensiune arteriala, cresteri ale lipidelor serice (dislipidemii) sau chiar diabet zaharat tip 2. Obezitatea inseamna cresterea in exces a tesutului adipos si poate fi apreciata prin calculul indicelui de masa corporala si compararea acestuia cu a altor copii normoponderali de aceeasi varsta, inaltime, sex - curbele de crestere. Cauzele acestei cresteri a obezitatii infantile sunt multiple: factori genetici, de mediu, afectiuni endocrinologice, genetice etc. Predispozitia catre obezitate poate incepe chiar din viata intrauterina (obezitatea sau malnutritia mamei in timpul sarcinii) sau la nou-nascut (lipsa alimentatiei naturale cu lapte matern si favorizarea alimentatiei artificiale in cantitati mai mari).

La ce riscuri sunt supusi copiii obezi?

• Ei pot deveni adulti obezi.

• Pot dezvolta diabet zaharat, hipertensiune arteriala, hiperlipidemie.

• Vor resimti stari precum scaderea stimei de sine, depresia.

• Vor avea dureri articulare.

• Pot suferi de afectiuni ale vezicii biliare.

• Se pot confrunta cu sforait, apnee in somn.

Ce putem face?

Modificarea regimului alimentar - atentie sporita in alegerea alimentelor consumate, a modului de preparare si de servire a acestora:

• evitarea alimentelor de tip fast-food;

• dieta bogata in fructe si legume, de preferat cele colorate (verzi, rosii, portocalii, galbene), fierte, inabusite, crude (trei-cinci portii/zi);

• lactate degresate, oua fierte;

• carnea - de pasare, vita, curcan, peste si servita fripta/fiarta, nu prajita;

• este de preferat sa manance trei-cinci mese/zi (portii mici si dese) in loc de doua-trei portii mari;

• evitarea dulciurilor concentrate (produse de patiserie, cofetarie, bomboane, snaks-uri);

• masa trebuie luata cu toti membrii familiei si nu in fata televizorului;

• sa se mestece bine mancarea;

• consumul suficient de lichide de preferat apa plata, sucuri de fructe naturale si nu bauturi carbogazoase sau indulcite;

• este recomandat sportul, minim 30 min./zi: inot, patinaj, ski, alergat, mers pe bicicleta, role etc.;

• reducerea numarului de ore petrecute de copii in fata calculatorului, televizorului, jocurilor video etc.

 

In perioada de pubertate si adolescenta, fenomenele metabolice sufera importante remanieri. Odata cu aceste remanieri pot sa apara si unele dereglari la oricare nivel de activitate metabolica, in plus unele defecte congenitale de metabolism pot sa capete in aceasta etapa forma clinica de boala.

Desigur, rolul parintilor nu este de a pune diagnosticul, ci de a sesiza anumite stari care sugereaza o situatie „anormala“; in continuare consultatiile medicale si investigatiile de laborator vor clarifica problemele ridicate. Cum multe din defectele congenitale de metabolism sunt si ereditare (se mostenesc) atentia va fi cu atat mai mare daca in familie este cunoscuta existenta unor astfel de boli.

Diabetul este una din bolile de metabolism cele mai frecvente. Boala consta dintr-un defect de utilizare a glucozei la nivelul tesuturilor. Boala poate sa apara din copilarie dar se accentueaza la pubertate. Primele manifestari sunt: setea intensa, copilul bea foarte multe lichide, urineaza mult, foamea sau din contra lipsa de pofta de mancare, slabirea, oboseala, durerile abdominale. Daca aceste manifestari au fost discrete sau nu au fost observate, boala poate sa debuteze prin stare de coma (lesin profund cu pierderea completa a starii de constienta). In caz de coma, urgenta aplicarii tratamentului este imperios necesara. Orice intarziere poate periclita evolutia ulterioara. Se vor folosi cele mai rapide mijloace de a duce copilul intr-un serviciu spitalicesc.

Obezitatea. Se considera obezitate depasirea cu 20% a valorilor greutatii ideale corespunzatoare varstei, sexului si taliei individului. Perioada pubertatii si adolescentei este o etapa de risc in instalarea obezitatii. Riscul este mai mare daca in familie, parintii sau alti membri ai familiei sunt obezi. Obezitatea nu este o boala care se mosteneste, exista totusi factori predispozanti familiali. Daca la acestia se adauga obiceiuri alimentare defectuoase in familie, riscul adolescentului de a deveni obez creste. La adolescenta, odata cu cresterea masei corporale, poate sa creasca in exces si tesutul grasos. Cauza directa cea mai frecventa este supraalimentatia, copilul mananca prea mult in totalitate sau mananca in mod deosebit alimente care ingrasa (dulciuri, prajituri, paine). Motivele pentru care adolescentul mananca prea mult sunt variate; o forma speciala o constituie „obezitatea psihogena“ — adolescentul mananca mult ca o placere compensatorie pentru alte insatisfactii afective in familie, scoala etc.

Pentru a nu se ajunge la obezitate este necesar controlul periodic al greutatii; in cazul in care greutatea depaseste cu putin media normala, regimul alimentar adecvat si marirea activitatilor fizice pot rezolva situatia. Daca starea de obezitate se mentine sau chiar se accentueaza este necesar controlul medical. La examenul medical se apreciaza tipul de obezitate si se pot semnala eventualele situatii in care obezitatea este unul din semnele debutului unor boli endocrine (hipofizare, corticosuprarenale, tiroidiene etc).

Scaderea accentuata in greutate. La pubertate, odata cu „saltul cresterii in inaltime“, raportul inaltime/greutate poate sa fie usor dizarmonic, in sensul ramanerii in urma a greutatii fata de inaltime. Adolescentul apare slab si inalt, cu membrele inferioare lungi si subtiri, ca urcat pe catalige. In mod normal, aceasta stare de slabire se recupereaza pe parcurs; alteori, in loc sa se recupereze se accentueaza. In toate aceste cazuri de accentuare a starii de slabire in perioada pubertatii si adolescentei trebuie cautate cauzele. Cauzele pot sa fie nutritionale, adolescentul nu se alimenteaza cat si cum trebuie, sau de boala (boli generale, infectii cronice, boli endocrine sau de metabolism). Consultul medical este necesar.

O forma speciala si uneori grava de pierdere accentuata in greutate la adolescenta este anorexia nervoasa. Se intalneste exclusiv la fete si se manifesta prin refuzul constient de a se alimenta. Este de fapt o forma de manifestare a unei stari depresiv-anxioase.

Pe parcursul evolutiei, prin gradul de slabire excesiva la care se ajunge, apar si tulburari endocrine si de metabolism. Tratamentul este predominant psihotrop.

Ultimele articole din categoria: Boli de nutritie si metabolism Mai multe articole din aceasta categorie »

 

Un rol foarte important in limitarea evolutiei gutei il joaca regimul alimentar: se recomanda evitarea consumului de carne (vanat, vita, miel, sardele), a dulciurilor (in special ciocolata), a ciupercilor de padure, renuntarea la alcool si cafea. Urmatoarele leacuri traditionale se dovedesc de asemenea utile in calmarea simptomelor specifice:

• Beti zilnic cate 500-1000 ml compot de mere indulcit cu miere poliflora dupa gust.
• Coaceti in cuptor un nap cu tot cu coaja. Dupa ce s-a racorit putin, taiati tuberculul in doua si, cu jumatatile obtinute, frictionati incheieturile inflamate.
• Amestecati flori de musetel uscate si maruntite si ulei de masline in proportie de unu la opt. Incalziti ingredientele la bain-marie pentru o ora, dupa care strecurati. Uleiul rezultat il puteti folosi la frectii.

Petruta V., Bucuresti

 

 

 

 

 

 

    E cauza a 70-80% din cazurile de diabet la adulţi.

-  Favorizează apariţia aterosclerozei şi accidentelor ei (angina de piept, infarctul de miocard, apoplexii, etc).
- Provoacă creşterea tensiunii arteriale.
- Favorizează apariţia litiazei biliare.
- Favorizează apariţia artrozelor şi spondilozelor.
- Favorizează apariţia varicelor.
- Măreşte riscul de apariţie a cancerului
- Diminua puterea de muncă

Reguli de regim în obezitate

1. Nu mâncaţi nimic între mesele prescrise.
2. Nu abuzaţi de sare.
3. Nu consumaţi alcool.
4. Respectaţi întocmai cantităţile de alimente indicate.

REGIM PENTRU O ZI
(cea. 1000 calorii, 75g proteine, lOOg glucide, 35g lipide)

Dimineaţa     - 200g lapte rece sau cald. Ora 10          - o chiflă (50g) sau o felie de pâine (50g), cu brânză de vaci sau carne fiartă slabă (50g).

Ora 12          - o cafea neagră cu zaharină.

felul I . - salate de crudităţi din 200g varză albă sau roşie sau ridichi de lună, sau andive, salată verde sau castraveţi, salată de roşii, ardei graşi, praz cu o linguriţă de ulei, lămâie sau oţet.
-  Se pot folosi 1-2 farfurii de supă sau ciorbă, preparate din aceleaşi legume şi aceleaşi cantităţi ca cele indicate pentru salată.
- Neputând folosi ridichiile şi andivele, legumele pentru supe sau ciorbe se vor completa cu lobodă, spanac, dovlecei sau conopidă.
felul II. - lOOg carne slabă de vacă, mânzat, pasăre fiartă, friptă, tocată şi fiartă sau friptă, înăbuşită, conserve de carne slabă preparată ca rasol.
-  sau 150g peşte slab, stavrid, cod, ştiucă, şalău (congelat sau proaspăt) fiert, fript la cuptor, conserve de peşte slab, rasol.
- sau 150g brânză de vaci.
felul III.       -un măr(lOOg)

Seara            - 150g cartofi fierţi înăbuşiţi sau 200g soteuri din fasole verde şi 200g
dovlecei cu 2 linguriţe de iaurt,
felul I.            - 1 OOg carne slabă friptă sau 150g peşte slat (adică sortul care nu s-a
consumat la prânz)
felul II.           - un măr (1 OOg)

- In ziua în care carnea se înlocuieşte cu 50g parizer, şuncă, cremwuşti sau salam popular, nu se adaugă ulei peste salate, ci ulei de parafină şi lămâi sau oţet.
-  Salatele, ciorbele sau supele şi soteurile nu se prepară din morcov, ţelină, sfeclă şi mazăre verde.
- supele nu se îngroaşă cu făinoase.
-  Supele şi ciorbele se asezonează cu verdeţuri de tip pătrunjel, mărar, leuştean, tarhon.
- sosurile se prepară din supă de carne degresată şi se dreg cu o lingură de iaurt, lămâie, verdeţuri, cimbru sau dafin.
- Cărnii i se dă gust cu cimbru şi puţin usturoi, iar salatelor cu lămâie, oţet şi chimen.
- Folosind toate aceste condimente se poate reduce cu uşurinţă cantittea obişnuită de sare ce se adaugă la mâncare. In acest fel puteţi consuma cantitatea dorită de lichide, excluzând însă băuturile îndulcite (suc, sirop, lichior, nectar, pepsi, etc) şi cele alcoolice.

-  Sunt total interzise : Zahărul, toate dulciurile concentrate, făinoasele şi depăşiera cantităţilor prescrise de pâine şi cartofi.
-  dintre fructe sunt interzise: fructele uscate, cele oleaginoase şi dintre cele ce se consumă proaspete: strugurii, prunele, cireşele pietroase, perele pergamute.
- Felurile vor fi cât mai variate, pentru ca regimul să poată fi ţinut în timp.